Cinefil – “Need for Speed”

need for speed Need for Speed e versiunea film a celebrului joc cu maşini de curse pe care l-am jucat cu toţii măcar o dată, un fel de versiune a seriei “Fast and Furios”, de data aceasta a studiourilor DreamWorks, în colaborare cu Reliance Entertainment, Electronic Arts şi Bandito Brothers. Când am primit invitaţia de a vedea filmul, am avut senzaţia că de fapt mă duc să văd Fast and Furios, ajuns acum la filmul cu numărul 6. Din perspectiva unui profan într-ale seriei şi într-ale filmelor cu maşini de viteză în general, similitudinile dintre cele două au tot continuat pe parcursul celor două ore.

Personajul principal al filmului, Tobey Marshall, are un atelier auto unde modifică maşini şi e un împătimit al curselor de stradă. După moartea tatălui său, rămâne cu o mare datorie către bancă, pe care nu o poate plăti. Pentru că e în pericol de a-şi pierde atelierul, acceptă oferta lui Dino Brewster, un vechi rival de-al său, acum implicat în afaceri cu maşini de mulţi cai putere, de a lucra la o maşină care promite să se vândă cu peste 2 milioane de dolari, lui urmând să-i revină 25%. Cum perspectiva unui astfel de câştig sună prea bine, Tobey ignoră sfaturile prietenilor şi colegilor lui, sperând că îşi va vedea partea, dar rivalitatea dintre el şi Dino face ca până la urmă promisiunea să nu fie respectată. Pentru a-şi primi partea, Tobey şi Dino se întrec într-o cursă care se termină prost, iar Tobey îşi petrece doi ani în închisoare. După eliberare, acesta urmăreşte să se răzbune pe vechiul său partener şi rival, participând la o cursă exclusivistă şi secretă pe care plănuieşte să o câştige.

Filmul are de toate: maşini de mulţi cai putere, efecte speciale, acţiune, răzbunare şi puţin romantism, exact aşa cum îi stă bine unui film uşor, menit să facă multe încasări. Are şi multe clişee, iar dacă eşti cârcotaş te poţi întreba cum de personajului principal i se pare normal să facă aşa ravagii pe şosele şi să rănească oameni nevinovaţi care merg spre serviciu liniştiţi, mai ales după ce i s-a întâmplat lui, cum de a zburat maşina aşa peste o şosea şi un refugiu, cum te poţi gândi să alimentezi din mers când nu poţi să deschizi rezervorul, cum poate cineva să găsească atât de multe vehicule zburătoare disponibile. Dar acesta nu e un film cu o poveste sofisticată şi profundă şi nici un documentar despre legile fizicii, ci strict un film care ar trebui să te distreze.

Aşadar, per total, Need for Speed e un film de văzut dacă vreţi să vă uitaţi la ceva entertaining, care să vă ia mintea de la altele pentru mai mult de două ore.