Am auzit azi la radio, în timp ce traversam aglomerația bucureșteană, că una din vedetele băgătoare în seamă pe la toate emisiunile (numele său e mai puțin important) ar fi declarat că se reapucă de muzică. Dar nu orice muzică, ci va revoluționa muzica românească.
Adevărul e că la ce melodii se produc pe la noi, orice schimbare e bine-venită, mi-e greu să cred că poate fi ceva mai jalnic decât ce behăie* artiștii autohtoni (nu toți, majoritatea). Consider că în primul rând, când pe tine te chinuie talentul, fie că te duci sau nu la Românii au Talent, trebuie să înțelegi că muzica nu înseamnă să scrii 3 versuri pe care să le repeți timp de 5 minute.
Dacă ai astfel de porniri și nu dorești să chinui populația și să riști să spargi geamurile mașinilor în care te ascultă oameni nevinovați care doar au radioul pornit ca să nu fie prea liniște, mai bine folosești un instrument. Te duci frumos la un magazin instrumente muzicale, te orientezi care-ți place cum arată și îl iei. Că muzica din ziua de azi se bazează foarte mult pe aparențe, iar dacă n-ai nici talent nici corp ca al Innei, cam greu vei răzbi.
Dacă vrei să terorizezi vecinii și să se asocieze să-ți facă promovare în speranța că vei avea succes, vei fi în turneu iar ei vor avea liniște, poți să-ți iei un set de tobe. E drept, s-ar putea să-ți sperii prietena și animalul de companie, dar nu le poți avea pe toate, nu?
În caz că ai încercat cu tobele, nu ai avut succes și ai rămas și singur între timp, va trebui să faci o schimbare. O chitară te poate ajuta să faci serenade domnișoarelor, dându-ți o șansă să-ți refaci viața personală și totodată relațiile cu vecinii, fiind mai mult “în deplasare”. Problema aici constă în varietatea mare de opțiuni. Poți lua o chitară clasică, care să aibă corzi de nailon, o chitară acustică, cu corzi de oțel sau chiar una electrică. Cu cea electrică e mai greu cu serenadele.
Și că tot veni vorba de serenadă…
*- nu, nu este un termen foarte dur, doar suntem pe blogul mioritic, are legătură 
Micuța Iulia e din nou în siguranță alături de familia ei, așa că putem să ne amuzăm pe tema dispariției sale.
Nu știu dacă Elena Udrea și-a dat demisia din PDL pentru că s-a terminat codul portocaliu, dar cert e că nu mai ninge și nu mai e viscol. Dar zăpadă a rămas.
Pentru cei care au deschis mai târziu browserele, o să fac un scurt rezumat, ca să înțelegeți cum magazinul de electronice și electrocasnice, Domo, își bate joc de clienții săi.
Pe la ora 11, mă hotărăsc să-i sun eu, neprimind niciun semn de viață de la ei. Sun direct la magazinul din Băneasa, de unde trebuia să merg s-o iau. După ce i-am spus doamnei respective numărul comenzii și i-am confirmat numele și adresa, mi-a spus că pot merge să-mi ridic telefonul din magazin.
Sun la Call Center, sunt pus pe hold de vreo 3 ori, închizându-mi-se telefonul de fiecare data după câteva minute de așteptare (probabil de la vremea de afară, nu?). A patra oară îmi răspunde un operator și după ce-i dau numărul comenzii, surpriză… îmi confirmă că am o tabletă. Deci nu visasem eu frumos. Dar după ce îmi spune că într-adevăr asta am comandat, se întrerupe conexiunea. După 1 minut sunt sunat de pe un alt număr de telefon (care, probabil nu înregistra convorbirea).
Craciun Mihai 
adrian sv 
February 15, 2014 at 2:54 pm
Dragilor, eu zic sa va stresati cu punctualitatea .. pentru ca este frustrant si pentru actori sa astepte in culise .. si pe voi va asteapta