Știri românești, inutile

Știri. Acele informații pe care le aflăm din diverse medii, doar pentru a fi la curent cu evenimentele din jurul nostru, fie că vorbim de știri locale, naționale sau de pe mapamond.

Se spune că informația înseamnă putere, de aceea mulți dintre noi încercăm să fim cât mai informați posibil. Plus că e interesant să știi și tu ce se mai întâmplă prin lume. Așa că au apărut televiziunile de știri. Acele televiziuni care ar trebui să te bombardeze (fără nicio aluzie) cu informații 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. 24/7 cum s-ar zice.

Când apar mai multe astfel de televiziuni de știri, apare și competiția între ele. Care are mai multe știri, care are mai mult rating, etc.. La noi, principalele televiziuni din această nișă au ca prim subiect știrile politice. Nu știu exact care e explicația, sau dacă are vreo logică, e doar o constatare. Unul din motivele pentru care, singurul post de știri la care mă mai uit, în momentele în care pornesc televizorul, a rămas Digi24. Ei încă au știri diversificate și nu spun doar despre ce-a făcut Băsescu în ultima ora, că așa sunt știrile,  din oră în oră.

Azi, am văzut circulând pe internet o poză cu un televizor pe ecranul căruia se vedea o știre de la Antena 3. Faptul că știrea respectivă e oarecum ciudată putea fi trecut cu vederea. Însă am vrut să subliniez acest aspect tocmai pentru că Antena3 se cred cei mai buni. Și tot se umflă ei în pene și iau premii și sunt singura televiziune din România afiliată CNN și etc.. Și s-au autoproclamat specialiști în știri. Așa că m-am hotărât să le dau cu firma-n cap, cum s-ar spune. Doar așa, pentru că pot.

Avem știrea din imagine. “A murit Margaret Thatcher”. Sub acest titlu, pe banda neagră, scrie așa: “incidentul s-a produs la Spitalul județean Ilfov”. Ce-a făcut? A murit Margaret Thatcher în Ilfov? Săraca. Probabil a văzut condițiile din spitalul respectiv. Sau o fi mâncat carne de cal. Sau a văzut vreo știre la fel de ciudată la Antena 3 și a murit de inimă.

Evident, cele două fraze nu sunt legate și e doar o coincidență destul de nefericită. Dacă ești specialist în știri nu lași să se întâmple asta. Mă rog, n-ar trebui să se întâmple oricum. Pe vremuri, banda de jos era dinamică și scrisul se derula, acum au băgat fraze statice. Măcar așa fac rating, că intră lumea să citească aberațiile de acolo.

Un alt aspect, legat tot de știri, l-am observat la varianta online a ziarului Gândul. Am făcut mai demult greșeala să apăs Like și de atunci tot primesc notificări cu articolele lor. N-am dat unlike pentru că măcar îmi fac o idee despre ce se întâmplă. Problema e că în goana după vizualizări, ca să oblige lumea să intre la ei pe site, dau pe Facebook doar o mică parte din titlu, formulat cancanistic. “E incredibil ce s-a întâmplat azi!”. “N-o să-ți vină să crezi cine-a murit”, etc.. Doar ca să intri la ei pe site să afli că știrea respectivă nu e deloc senzațională.

Domnilor “jurnaliști premiați”, nici nu știți cât de puțin îmi pasă de acele texte pe care le considerați știri. Eu voi continua să-mi iau informațiile de pe siteurile internaționale, de unde chiar afli ceva util. Vă recoamand vouă, cititorilor mei să faceți la fel.

Sursa foto: Facebook

Samsung Galaxy S4 – primele specificatii

Scriam pe blog că zilele trecute s-au împlinit 40 ani de la primul apel efectuat de pe un telefon mobil. Și mi-am amintit că am uitat să laud noul Samsung Galaxy S4.

N-ar fi corect, am scris de iPhone 5 și să nu scriu de rivalul său? Asta mai îmi lipsește, să fiu acuzat că sunt fan Apple. Eu care militez continuu împotriva lor.

Pe pagina de Facebook a Samsung România, producătorul a prezentat o poză cu specificațiile noului său telefon mobil.  Principalele caracteristici care ar trebui să convingă muritorul de rând, doritor de a-și arunca unul sau mai multe salarii pe apa tehnologiei mai mult sau mai puțin utile.

Ca și cum vechiul Samsung Galaxy S3 (SGS3) nu era suficient de mare, au avut grija ca pe acesta să-l facă și mai mare. Mai exact, i-au pus un display de 5 inch. De la 4,8 la 5 teoretic nu e chiar așa de mare diferența, însă ar putea fi picătura care umple buzunarul cumpărătorului, făcându-l pe acesta să nu se mai poată deplasa.  I-au pus și o rezoluție full HD (1920×1080) cu o densitate ceva mai mare decât senzaționalul display Retina, de la Apple. În traducere, asta înseamnă că se vede mai clar. Mult mai clar.

Dacă tot au pus un display așa modern, au pus și o cameră de 13 megapixeli.  Cu toate că nu cred că poartă ghinion. I-au mai pus și niște memorie RAM, ca să se miște mai repede și o baterie puțin mai mare, să țină măcar o zi, cât cel vechi.  Impresionant e faptul că au reușit să înghesuie toate aceste îmbunătățiri în 130 grame (bravo). Viteză 4G LTE, că nu se mai poate altfel în zilele noastre și Android 4.2.2 – Jelly Bean.

Cireașa de pe tort, bomboana de pe colivă, sau cum vrei să-i spui, o reprezintă procesorul. Noul Galaxy S4 va fi disponibil cu două modele de procesor, probabil în funcție de piața pe care se va vinde.  Și aici o să te rog să stai jos înainte să citești.

Dacă SGS3 avea un procesor Quad Core de 1,4 GHz (mai bun decât multe din calculatoarele din România), în S4 au pus un Quad Core de 1.9GHz. La ce ți-ar trebui un astfel de procesor pe un telefon mobil, nu știu. La un calculator mai înțeleg și eu că joci ceva, că faci programare grafică, etc. Dar pe telefon? Nu sunt absurd, înțeleg că telefonul nu mai e folosit ca acum 40 ani doar pentru a suna, dar chiar așa?

Al doilea model e și mai exagerat. Este un procesor de 1.6 Octa Core. Cu 8 nuclee. Așa, dacă vrei tu să ai mai mult. Mai mult decât au restul, mai mult decât ți-ar trebui vreodată.  Cred că modelul acesta va fi pentru piața americană, că ei au mania asta. Ei își cumpără mașini cu motoare de 5000 cmc, lor nu le pasă de natură ci doar să aibă mai mult, chiar dacă nu folosesc. Or să fie exact ca specimenele pe care le vezi la noi, în metrou, că au BlackBerry doar pentru că e cool. Și n-au credit pe el, dar e frumos.

În încheiere, că deja s-a supărat laptopul meu că are procesor mai slab decât un telefon iar eu îl folosesc la maxim, îți spun că poți găsi SG-S4 în două culori (sau non-culori): alb și negru. Oricum e mai bine așa decât în „50 de nuanțe de gri”.

 

L.E.: Se pare că SG- S4 se poate achiziționa începând de azi, 8 aprilie de la Orange, la prețul de 299EUR. Împreună cu un abonament Panteră 39.

Cinepolitica – Festival international de film

Cu toate că a început de marți, abia ieri am reușit să ajung și eu la festivalul internațional de film Cinepolitica.

Cinepolica este un festival în care cinematografia se îmbină cu politica, în special pentru a prezenta într-un mod mai artistic un fapt istoric. Este un festival la care participă filme din mai multe țări, undele filme nefiind prezente în cinematografe pentru publicul larg, până acum.

Festivalul Cinepolitica se desfășoară în perioada 2 – 7 aprilie în cinematografele Studio și Elvira Popescu (la institutul francez), unele pelicule fiind difuzate și în reluare, pentru a se putea viziona chiar dacă se suprapun cu altele.

Eu am avut ocazia să văd filmul „80 de milioane”. O peliculă poloneză, din 2011, bazată pe evenimente reale petrecute în Wroclaw în 1981. Înainte de proclamarea legii marțiale, un grup de activiști, membri ai Solidarității reușesc să pună pe jar autoritățile reușind să retragă suma de 80 milioane de zloți de la Banca Națională. O sumă imensă, care la acea vreme echivala cu valoarea a 160 de automobile Fiat 126p.

Filmul debutează cu defilarea maselor în momentul înființării sindicatului Solidaritatea, moment în care și Securitatea își începe planul de contracarare a activiștilor. Ce evenimente greu de imaginat au urmat vă las pe voi să aflați.

Filmele sunt foarte bine realizate, unele bazate pe informații care n-au fost disponibile publicului larg până de curând, cum ar fi documentarul “Cerberii” ce are la bază povestirile foștilor șefi ai serviciului israelian de securitate internă Shin Bet.

Astăzi, în cadrul festivalului Cinepolitica aveți ocazia să vedeți patru filme din cadrul competiției, începând cu orele 14, la cinematograful Studio, dar și o conferință susținută de Cristian Tudor Popescu cu titlul: “Propagandă și manipulare la începuturile cinematografului românesc”, ce va avea loc în cadrul cinematografului Elvira Popescu.

După această conferință, ca un exemplu, puteți urmări filmul “Răsună valea”,  o producție a cinematografului românesc din anul 1950. Acesta va rula începând cu orele 21.

Pentru programul complet, dar și pentru detalii suplimentare puteți accesa site-ul cinepolitica.ro sau pagina de facebook.

3 Responses to “Cinepolitica – Festival international de film”

 

Primul apel cu un telefon mobil – acum 40 ani

Primul telefon mobil - Motorola DynaTACAm alat întâmplător chestia asta cu primul apel de pe un telefon mobil și mi s-a părut interesantă.

Având în vedere că au trecut 40 de ani de atunci aș spune că intră chiar la cultură generală, la istorie recentă. Plus că e drăguț să vezi cât s-a schimbat telefonul mobil. Să te-apuce nostalgia, așa.

Acu’ fix 40 ani, pe 3 aprilie ’73, un nene, pe numele lui Martin Cooper, care era manager la Motorola, efectua primul apel de pe un telefon mobil, inventat chiar de echipa pe care o conducea (că d-aia era manager, să conducă echipe și să dea telefoane).

Nu mulți știu că primul telefon mobil (cu adevărat portabil, că mai erau aparate de le cărai cu geamantanu’) a fost un Motorola DynaTAC (prescurtare de la Dynamic Adaptive Total Area Coverage) și a fost lansat pe piață, pentru publicul larg, 10 ani mai târziu, în 1983. Avea o autonomie a bateriei ( nu a ținutului secuiesc)  de 30 de minute în convorbire și 8 ore în așteptare (aproape cât un iPhone). Oricum la vremea aia dacă vorbeai 30 de minute la telefonul mobil îți vindeai un rinichi. Că nu erau minute gârlă, ca acu’. Pe vremea aceea era timpul mai scump.

Ca să îți faci o idee de exclusivitatea pe care-o oferea un astfel  de aparat, îți spun că prețul unui astfel de telefon mobil era de 3.995$ (echivalentul actual a 9.209$) . Și nu-l găseai mai ieftin la băieți. Și nici nu-l vindeau operatorii la promoție, cu abonament pe 2 ani.

Culmea e că nici n-avea procesor cu opt nuclee ca Samsung Galaxy S 4. Era un amărât de telefon, cu un mic display LED (și când zic mic, vreau să spun foarte mic, că nu risipeau ei orzul pe gâște, ca acum), o memorie de 30 de numere  și multe butoane. Și când zic multe butoane, nu mă refer la tastatură qwerty. Avea tradiționalele taste numerice (12 bucăți) + încă 9 taste pentru diverse funcții, neavând un meniu.

Modelul avea 790 de grame,  și o lungime de 25 cm fără antena. Era pe vremea în care conta mai mult aspectul practic decât cel estetic.  Cu toate că nu era foarte practic să dai o căruță de bani pe produse de abia apărute (nici acum nu e).

Și totuși s-au vândut. Chiar multe. Chiar la nivel global. Și de asta a căpătat telefonul mobil amploarea pe care o are și a ajuns să fie dezvoltat în toate modelele care există azi.

Așa că, data viitoare când vrei să-ți cumperi cel mai scump telefon, gândește-te că tot e mai ieftin ca un amărât de Motorola DynaTAC (asta ar trebui să-ți taie elanul.

One Response to “Primul apel cu un telefon mobil – acum 40 ani”

 

Definiție blogger

Am observat că există o confuzie în 2.0 și sunt oameni care spun “blogăr” în loc de blogger. Adevărul e că niciunul din cuvinte nu există în DEX. Însă, în 2.0 există doar blogger.

Așa că m-am gândit să umplu acest vid blogosferic și să dau o definiție a bloggerului. Dacă omit ceva, poți completa, în secțiunea de comentarii.

Blogger = [lat. Homo sapiens sapiens internatutus ] specie evoluată din oameni, mai mult sau mai puțin dependentă de internet, care-și exprimă punctele de vedere pe siteuri proprii. În online pot fi hateri, fiind nenulțumiți de diverse aspecte ale vieții cotidiene în 2.0 sau pot fi semi absenți, scriind rar. Blogger-ul are și o parte offline, deseori foarte sociabilă, dornică să participe la evenimente și amatoare de bere.

Un blogger poate fi întâlnit singur sau în grupuri numite blog-meet-uri sau parohii. Își petrece timpul liber ori online, ori la diverse evenimente, ori offline la RSS Pub, jucând Catan, Fusbal sau pur și simplu văzând meciuri.

Din punct de vedere al hranei, un blogger nu poate fi diferențiat de un om obișnuit decât prin apetitul său de pișcoturi. Restul regimului alimentar este la fel de diversificat, variind de la o dietă raw-vegan la un regim bazat pe shaorma cu de toate.

Blogger-ul își măsoară capacitatea blogosferică după numărul de unici, după numărul de bloguri și după diverse clasamente inter-blogosferice, gen ZeList. O triere mai riguroasă a bloggerilor este făcută periodic de Google, care acordă fiecărui blogger câte un page rank. Acesta stă, de obicei la baza evoluției blogului respectiv.

Orice om poate deveni blogger în momentul în care dobândește curajul de a se exprima public, în scris, prin cuvinte sau prin fotografii.

Mai jos avem o reprezentare grafică (poză) a creierului unui blogger. Aceasta însă variază în funcție de gradul de transformare a omului respectiv în blogger, în general de la zonele colorate mai închis, către zonele verzi.

Definiție bloggerAcestea fiind spuse, las bloggerii să completeze cu detalii omise de mine.

 

One Response to “Definiție blogger”