Cinefil – Inside Out

Inside outInside Out- sau o animaţie bună atât pentru cei mici cât şi pentru cei mari

Cred ca Inside Out trece cu brio testul pentru o animaţie bună. Nu doar că îi ţine pe cei mici cu ochii fixaţi pe ecran, dar le oferă şi celor mari o lecţie transpusă pe înţelesul tuturor.

Animaţia creată de către cei de la Disney, alături de Pixar, se bazează pe vocile care ne ghidează viaţa, printre ele avem desigur bucuria şi tristeţea, care, după cum ştim deja joacă un rol esenţial în vieţile noastre.  Ele au un panou de control prin intermediul căruia e ghidează fiecare mişcare. Astfel personalitatea noastră este construită ca o combinaţie între toate emoţiile. Dezvoltăm atât amintiri importante care ne definesc caracterul şi formeză insule ale personalitaţii, cât şi amintiri care doar ajută la menţinerea acestora.

Cum acţioneză aceste voci?  Vom descoperi cum cele 5 voci( bucurie, tristeţe, furie, frică şi dezgust) o vor influenţa pe Riley încă de la naştere. Intriga animaţiei constă în mutarea familiei din oraşul natal, fapt care va aduce schimbări importante în viaţa tinerei.

Mutarea nu însemnă pentru protagonistă doar o schimbare a amibientului ci provoacă şi modificări ale celor 4 voci. Bucuriea şi tristeţea dispar, iar panoul de comandă este lăsat în mâna Furiei, Dezgustului şi al Fricii.

De aici firul poveştii se despică în două părţi. Pe de o parte urmărim încercarea Bucuriei şi a Fricii de a ajunge înapoi la Sediu pentru a repara greşelile făcute iar pe de altă parte observăm cum relaţiile de prietenie ale lui Riley se schimbă. În călătoria lor, frica şi bucuria, vor descoperi zone nebănuite ale subconţientului lui Riley şi vom rememora momente din copilăria acesteia.

Ce se va îmtâmpla cu tânăra Riley? Şi cum vor rezolva emoţiile acestă încurcătură?

Pentru a afla răspunsul trebuie să mergeţi la cinema începând cu 19 iunie.

Articol scris de Ana. Inside Out rulează în toate cinematografele partenere Forum Film. Vizionare plăcută!

2 Responses to “Cinefil – Inside Out”

    • Luca Petrescu says:

      Am urmarit acest mic trailer postat in articol insa nu mi-am facut timp sa-l urmaresc intr-un cinematograf. O sa ma interesez de Forum Film si sa vad cam pe unde se reda Inside out.

 

Cinefil – The theory of everything

The theory of everythingAm mers să văd filmul în cinema, când s-a lansat și în România, cu ajutorul lui Andrei, căruia îi mulțumesc. El mi-a cedat locul lui la film, când am aterizat prin București săptămâna trecută.

Filmul îl văzusem încă de când s-a lansat în străinătate, însă tare mi-a făcut plăcere să-l revăd într-un cinematograf din România. Parcă se creează o altă stare.

The Theory of Everything m-a impresionat în adevăratul sens al cuvântului, căci The Theory of Everything nu este doar un film biografic, ci este și un film motivațional. Povestea lui Stephen Hawking ne ajută să reflectăm asupra propriei noastre povești și să ne dăm seama că noi, aceia care nu suferim de scleroză laterală amiotrofică, putem să facem ceva mai mult cu viața noastră. Putem să luptăm pentru ea alături de cei dragi nouă. Și putem să evoluăm fără să fim nevoiți să ne chinuim, ori să-i chinuim pe alții. The Theory of Everything este un film despre voință și despre puterea de a merge mereu înainte.

Desigur,  nu doar voința, motivația și biografia lui Stephen Hawking sunt mesajele principale ale filmului, ci și iubirea nemărginită a primei soții a lui Stephen Hawking, Jane Wilde. Se spune că în spatele fiecărui bărbat trimfător, există o femeie puternică. În cazul de față este adevărat, căci în spatele lui Stephen Hawking și a răzbirii în lupta cu moartea, a stat mereu Jane Wilde. Ea a fost cea care l-a susținut necondiționat în această luptă și l-a ajutat să reușească și pe plan profesional. Cum a făcut asta, nu puteți afla decât dacă vă veți duce să vedeți și voi filmul la cinema.

Iar dacă povestea nu este un motiv pentru a vă convinge să vizionați acest film, dat fiind daptul că vorbim despre biografia unui om de știință aflat încă în viață, cu siguranță interpretarea actorului Eddie Redmayne în rolul lui Stephen Hawking, vă va convinge. Sunt aproape ca două picături de apă. Iar felul cum Eddie Redmayne joacă rolul unui bolnav de ALS în cele mai mici detalii, fapt pentru care a și câștigat premiul Oscar, este cu siguranță un motiv.

Dacă ar fi să-mi dau cu părerea asupra punctelor slabe ale filmului, consider că are doar unul. Și asta nu neapărat din punctul meu de vedere, ci din punctul de vedere al majorității. Mulți sunt de-a dreptul dezamăgiți de faptul că filmul este despre biografia unui om aflat încă în viață. De ce, nu prea pot înțelege. Că viața îi este prezentată într-un film acum, sau peste 50 de ani, nu mi se pare că ar schimba cu ceva.  Poate doar că peste 50 de ani ar fi interpretată de alții, pe când acum a fost preluată direct de la sursă: de la Jane și Stephen Hawking, filmul fiind chiar ecranizarea cărții lui Jane.

Vă recomand să vedeți filmul The Theory of Everything – Teoria întregului și să vă faceți singuri singurei o părere asupra lui. Tot ceea ce vă pot spune este că veți găsi cel puțin un motiv, după vizionare, pentru care să nu regretați timpul și banii investiți în film.

Articol scris de Daniela Bojincă – Pishky, autoarea blogului danielabojinca.ro.

Cinefil – Chef

Chef - film posterDe ieri, în cinematografele partenere Ro Image, rulează filmul Chef. Paul Duțu l-a văzut deja și și-a făcut o părere.

Sãptãmâna aceasta a fost o sãptãmânã plinã din punct de vedere cinematografic.

Unul din filmele care  şi-au  fãcut debutul în cinematografele româneşti începând de astãzi este “Chef“.

“Chef “ se vrea a fi o comedie. Eu însã am vãzut  în el mai mult de atât. Din punctul meu de vedere este un film motivaţional şi constructiv prezentat sub forma unei comedii foarte bine realizate.

Filmul ne propune povestea unui chef – Chef Carl Casper- ce decide sã punã punct unei situaţii în care nu se mai regãseşte şi sã facã ceva ce îl face cu adevãrat fericit.

În noua aventurãîl are alãturi şi  pe fiul sãu, cu care nu reuşise sã aibã pânã atunci o relaţie tocmai bunã.

Filmul acesta confirmã teoria conform cãreia “in viatã trebuie doar sã faci ce îţi place cu adevãrat şi lucrurile vor începe sã funcţioneze în mod surprinzãtor.”

“Chef” este un film de familie însã ar trebui vizionat mai degrabãîn prezenţa tatãlui.  Cu siguranţã, dupã vizionarea acestui film, mulţi bãrbaţi îşi vor pune întrebãri referitoare la relaţia pe care o au cu proprii copii şi la timpul pe care îl petrec cu aceştia. Şi asta e bine, pentru cã demonstreazã faptul cã “Chef” nu e un film pe care sã-l uiţi deja la ieşirea din sala de cinema. “Chef” e un film bun pe care cu siguranţã mulţi dintre noi îl vom ţine minte.

Pe lângã mâncarea foarte apetisantã, la acest film mi-a plãcut şi muzica. O coloanã sonorã de excepţie cu muzicã cubanezã.

Producţia este foarte bine cotatã  şi pe site-urile de specialitate  :

–          Metacritic.com  îi oferã un metascor de 68% cu un user score de 8.3 .

–          Imdb.com îi oferã un rainting de 7.9 .

–          Rottentomatoes.com oferã un tatometru de 80%  cu o audienţã de 90 %.

Regia : Jon Favreau.

Distribuţia:Sofia Vergara, Scarlett Johansson, Jon Favreau, Jon Leguizamo.

În cinematografele din România  filmul “Chef”  poate fi vãzut din  13 iunie fiind distribuit  de  Ro Image.

Cinefil – Cocktail

Poftiti la un Cocktail savuros – A se servi cu prietenii!

cocktail            Cand m-a invitat la avanpremiera, primul lucru pe care Raluca mi l-a spus a fost: este o comedie indiana. Aha, mi-am spus, deci muzica, dans, actori sexy si actrite irezistibile, plus engleza cu accent indian. Sigur ca vin!, m-am entuziasmat, nu mai vazusem de ani buni un film indian si cum sunt curioasa din fire…

Ei bine, Cocktail-ul asta m-a dat gata! Nu e doar comedie, nu sunt doar actori frumosi, locatii deosebite si momente muzicale care te fac sa te zbantui pe scaun.  E un film care incepe ca o comedie savuroasa si apoi schimba treptat tonul si te plimba printr-un carusel de emotii variate, intr-un triunghi amoros in care nimeni nu are nici o vina, fiecare iubeste sincer si e greu sa prevezi finalul pentru ca, nu-i asa, “in dragoste si in razboi totul e permis” si, prin urmare, posibil.

Meera, o tanara indianca traditionalista si cuminte ( interpretata de Diana Penti, noua descoperire a Bollywoood-ului ), vine la Londra intr-o calatorie surpriza pentru a fi impreuna cu proaspatul ei sot, Kunal. Pe aeroport e remarcata de Gautam, un tanar indian care reusise sa obtina jobul viselor sale in Londra; el este mereu in cautare de noi aventuri si replicile sale de cucerire-instant sunt pe cat de amuzante, pe atat de traznite. Meera il refuza indignata si pleaca in cautarea sotului. Intalnirea cu el este insa socanta: Kunal o luase de nevasta din interes si nu are nici un gand sa-si imparta viata cu ea.

Disperata, Meera se plimba pe strazi si intamplarea face sa o intalneasca pe Veronica     ( Deepika Padukone, celebra la Bollywood si incredibil de frumoasa) o tanara indianca exuberanta, bogata si rasfatata, care isi traieste viata la maxim pe banii tatalui ei absent: petreceri, bautura si relatii de scurta durata. Veronica are insa un suflet minunat si o invita pe Meera sa locuiasca impreuna. In scurta vreme, cele doua fete cu temperamente atat de diferite devin prietene de nedespartit.

Meera cea timida se dezvaluie ca fiind amuzanta si ambitioasa,  reusind sa obtina un job apreciat, iar Veronica, pasionata de fotografie, ne arata si partea trista a sufletului ei: tanjeste dupa dragostea parinteasca si dupa o familie adevarata.

Lucrurile se dinamizeaza in momentul in care in viata lor intra Gautam: el si Veronica simt o puternica atractie reciproca si, dupa prima noapte petrecuta impreuna, Gautam se muta cu cele doua fete. Cei trei prieteni petrec impreuna momente minunate, pline de glume si nastrusnicii, acompaniate de celebrele momente de muzica si dans din filmele indiene.

Si cand tocmai ma gandeam: ei bine, si de-aici incotro cu povestea?, apare Mama lui Gautam, hotarata sa isi insoare fiul cu o indianca traditionalista, cuminte si ascultatoare. Aparitia ei are loc intr-un moment absolut de-li-ci-os, dar care justifica pe deplin schimbarea rolurilor: pentru ca Veronica este mult prea “salbatica” pentru a fi pe placul mamei iar Gautam nu isi doreste sa isi confrunte direct parintele, Meera este prezentata ca fiind viitoarea mireasa.

Londra este lasata in urma si povestea se muta pe plajele din Cape Town, unde protagonistii pleaca intr-o excursie de weekend. Peisaje superbe, muzica de club moderna cu influente indiene, haine exotice, traditionalele dansuri indiene si intamplari hazlii numai bune sa pacaleasca spectatorii.

Pentru ca de-aici se formeaza triunghiul amoros si comedia este inlocuita cu drama: Veronica isi da seama ca il iubeste pe Gautam si ca, de fapt, isi doreste enorm sa aiba o familie si sa fie o sotie-model, Gautam incepe sa inteleaga ca sufletul lui tanjeste dupa calmul, seninatatea si inocenta pe care le admira la Meera, iar aceasta accepta, in sfarsit, ca toata nebunia, pofta de viata si optimismul lui Gautam au cucerit-o incet, incet, fara sa-si fi dat seama.

M-am revoltat in sinea mea: heeei, eu am venit la comedie si la muzica si dans, mi-a placut la nebunie pana acum, nu vreau drama, nu, nu, nu, mi-e frica sa nu stricati filmul, ahhh, or sa tranteasca un sfarsit ratat …

Ei bine, nu! Povestea continua la fel de frumos si de bine spusa. Mie mi-a fost imposibil sa gasesc “vinovatul” in acest triunghi amoros, pentru ca dragostea e frumoasa si ilogica si libera, pur si simplu ESTE sau NU ESTE. Inimii nu poti comanda. Devotamentul prietenesc si plin de vinovatie al lui Gautam fata de Veronica, sacrificiul facut de  Meera si transformarea Veronicai sunt dovezi ale prieteniei sincere dintre cei trei protagonisti. Dar au oare puterea sa schimbe lucrurile?

Da, se termina cu un happy-end pe cat de neasteptat, pe atat de tonic si realist.

Poftiti la Cocktail, din 18 aprilie in cinematografe, sunt sigura ca o sa va placa! Si sa nu va grabiti sa iesiti din sala, pe generic vor rula si momente foarte haioase care-au cazut la montaj. Profitati :).

Filmul Cocktail este distribuit de BML Movie Entertainment.

A fost Ana Munteanu, în vizită pe blogul mioritic după ce a fost la Cocktail.

De la altii: Utilitatea tabletei

Se vorbeste peste tot despre tablete: magazinul X a vandut nu stiu cate tablete in perioada sarbatorilor; de Black Friday gaseai tableta si cu 99 de lei; pe 2013 vanzarea tabletelor a atins un nou record. Tablete, tablete, peste tot tablete. V-ati gandit insa care este utilitatea tabletei? De ce din ce in ce mai multe persoane vor sa-si cumpere tableta?

Eu am gasit 7 mari argumente in favoarea acestui device:

1. Este mai mica si mai usoara decat un laptop. Pentru mine, ca blogger, asta inseamna ca dupa ce-mi voi lua tableta nu voi mai fi nevoit sa ma car cu laptopul dupa mine la conferinte, ci ma voi duce doar cu tableta mea. Borseta nu este atat de incomoda precum ditamai geanta de laptop.

2. Bateria tine mai mult decat la ORICE telefon de pe piata. Motivul este simplu: nu ai semnalul ala de telefon care-ti mananca bateria grav. Si oricum, daca se consuma bateria tabletei nu este atat de grav ca atunci cand se consuma bateria telefonului.

3. Fiind mai mare decat un telefon, de pe tableta citesti mai usor. Da, inlocuieste batranele readere, pe care le poti folosi strict pentru a lectura. Daca vreti luminozitate precum pe acele readere, puteti s-o obtineti relativ simplu, din setari.

4. Sunt unele jocuri ce pot fi jucate doar pe touch-screen-uri, iar ecranul telefonului este prea mic. Voi stiti doar de Angry Birds, insa mai sunt multe altele (jocurile de masini, pe telefon ori tableta, se joaca doar din inclinarea tabletei intr-o parte sau alta).

5. Exista o multitudine de aplicatii utile. Ok, le gasesti si pe smartphone, dar deja am stabilit ca ecranul mai mare se poate dovedi al dracului de util. Aici comparatia era cu laptopurile.

6. Cu programe de genul TEAM-VIEWER poti accesa de pe tableta pc-ul (ori laptopul) de acasa. Cunosc persoane care fac asta (avand tableta cu windows, bineinteles). Sa va spun ca ii puteti cumpara o husa cu tastatura, care o transforma, cand sunteti la o masa/birou, intr-un mini-laptop?

7. SI tableta si smartphone nu este neaparat un moft. Din punctul meu de vedere, o tableta cu IOS si un smartphone cu Android e combinatia cea mai buna. Sunt unele aplicatii prezente doar intr-un magazin virtual, deci avem acces, prin cele 2 device-uri, la toate. Este adevarat, putem incerca si combinatiile IOS cu IOS (ai cont comun, deci o aplicatie cumparata va putea fi folosita pe ambele dispozitive) ori ANDROID – ANDROID.

Nu recomand combinatia Tableta Android si telefon IOS pentru ca, din punctul meu de vedere, gasim pe piata telefoane MULT mai bune decat Iphone-ul (la acel pret), insa tablete mai bune decat IPAD-ul mai rar. Daca tot vrem IOS, eu zic ca pe tableta e cel mai util.

Mai gasiti lucrurile prin care sa argumentati utilitatea tabletei? Ar mai fi argumentele educationale (au aparut tabletele pentru copii, iar mai nou se fac o gramada de aplicatii pentru elevi si studenti), pe care insa le-am omis din cauza ca nu cunosc in detaliu problema.

Sa va zic, pe final, ca mi-am dat seama de utilitatea tabletei destul de tarziu? Initial am respins-o, ca pe orice lucru nou care apare (desi nu ar trebui, sunt din ce in ce mai conservator). Acum mi-am dat seama de utilitatea ei, insa printre defectele mele principale este si acela ca-s foarte indecis, asa ca inca nu mi-am cumparat una. Da’ si cand mi-oi lua…

Stiu ca am scris prea mult, dar trebuie sa ma prezint: Emil Calinescu sunt, posesor de trei bloguri (http://emilcalinescu.eu/, http://minunat.eu/ si http://emilstudentulminune.wordpress.com/ ) si viitor posesor de tableta. Daca negi utilitatea tabletei, rog sa postezi un comentariu prin care sa ma convingi si pe mine de ce. As face o economie serioasa daca as constata ca NU imi este utila tableta (si vorbesc foarte serios). Salutari PORTABILE tuturor!

Utilitatea tabletei

6 Responses to “De la altii: Utilitatea tabletei”

    • vladvvlad says:

      dar suna bine explicatia… “nu ai semnalul ala de telefon care-ti mananca bateria grav” :)))) prietene… dar tableta are fir de conectare la interenet :D? umbli cu cablul dupa tine? sau de unde isi ia semnalul :D? pe asta chiar vreau sa o inteleg :D

    • says:

      Era vb de tabletele 3G. Poti scoate cartela din stick-urile de alde DIGI si o bagi in tableta (cum au facut multi, chiar daca uneori trebuie s-o tai). Si cu 3G-ul pornit o tableta tine mai mult decat un telefon. Acu te-ai prins?

    • Suntem atat de portabili cat ne dorim. | S-o ardem studenteste says:

      […] utilitatea unei tablete am scris complet la Andrei. Nu ma […]