Cinefil – Dragostea e chimie, nu magie

better living through chemistry - Dragostea e chimie, nu magieComedia Better Living Through Chemistry – Dragostea e chimie, nu magie urmăreşte trăirile unui farmacist dintr-un mic orăşel, a cărui viaţă lipsită de evenimente se transformă într-un adevărat spectacol când devine proprietarul afacerii socrului său și începe o relaţie cu o clientă seducătoare.

La începutul filmului, Doug (Sam Rockwell) este un simplu farmacist într-o casnicie ce devenise monotona si plictisitoare, cu o soție care îl domină și nu îl respectă deloc și un fiu cu probleme, care îl ignoră complet. Frustrarea apare mai ales când este dominat de socrul său, acesta refuzând să îl lase să schimbe farmacia pe numele lui, deși nu îi mai aparținea.

Apariția lui Elizabeth (Olivia Wilde) în viața lui este ca o trezire la realitate, făcându-l să se gândeasca la viața lui și la care îi sunt prioritățile. Aventura lui Doug cu Elizabeth devine extrem de interesantă în momentul în care acesta începe să consume produse farmaceutice și băutură, care îi dau stări euforice. Consumul excesiv de medicamente are și o parte pozitivă pentru el, faptul că îi îmbunătățește în mod surprinzător comunicarea cu fiul său.

Situația personală devine și mai complicată când apare FDA-ul în control, aducându-l în punctul în care acceptă să îi dea o supradoză de medicamente soțului lui Elizabeth și să facă planul de a-ți părăsi familia și de a fugi cu aceasta.

Din fericire, Doug realizează la timp că greșește și, ajutat de întâmplare, reușește să facă lucrurile corect.

Metamorfoza radicală prin care trece personajul principal reprezintă subiectul filmului. Personajul este de nerecunoscut la sfarșit, fiind complet diferit de farmacistul “bun” de la începutul filmului.

Filmul Better Living Through Chemistry – Dragostea e chimie, nu magie este un film comercial, cu un subiect relativ banal, însă regizorii Geoff Moore și David Posamentier  reușesc să facă un film amuzant, care te distrează pe moment.

Poate fi vizionat în cinematografe de vineri, 14 martie 2014 și este distribuit în România de RoImage.

Teatru – Trăiește-ți fanteziile – Teatrul Roșu

Săptămâna trecută, duminică, mai exact, am fost din nou la Teatrul Roșu. Tot la o comedie, de această dată fiind vorba de “Trăiește-ți fanteziile”.

Spre surprinderea mea, sala a fost mai plină decât a fost la Artă, semn că urma a fi o piesă cu mai multă priză la public și cu un renume mai mare. Acum, că le-am văzut pe ambele, pot spune că și mie mi-a plăcut puțin mai mult “Trăiește-ți fanteziile”, fiind o piesă mai dinamică, cu mai mai multe personaje, care se bazează mai puțin pe poveste și mai mult pe jocul scenic al actorilor.

Îndemnul de a ne trăi fanteziile este ilustrat de către un cuplu (familia Cucu (Cătălin Stelian & Adriana Gulutanu)) care a ajuns la acea etapă în relație în care nevoia de diversificare își face simțită prezența. Astfel apelează la o carte motivațională numită “Trăiește-ți fanteziile –o carte utilă pentru sănătate și fericire”. Pentru a face lucrurile și mai interesante, cei doi decid să includă în fantezia lor și o terță persoană, pe dl. Instalator Ștefan (Cristi Martin), venit să repare căldura.

În timpul fanteziei, lucrurile capătă întorsături neașteptate, când din dulap și respectiv din senin, apar un hoț (Alin Brancu) și apoi Lili (Silvia Gagu), sora doamnei Cucu . Vă las să vă imaginați voi o continuare a poveștii, urmând ca apoi să vedeți piesa și să vedeți ce se întâmplă cu adevărat.

Eu vă garantez că vă veți distra copios. Și veți începe să vă gândiți la fanteziile voastre. Dacă nu mă credeți, puteți vedea că Raluca deja e pe gânduri. Eu aștept cu nerăbdare să povestească cum și-a trăit fantezia, iar pe voi vă invit să mergeți la teatru să vedeți piesa.

Distracție plăcută!

3 Responses to “Teatru – Trăiește-ți fanteziile – Teatrul Roșu”

Carte vs eBook

ebook carteCă în ultima perioadă totul se tehnologizează, nu mai surprinde pe nimeni. Dar astăzi o să discut despre modernizarea unui obiect pe cât de banal pe atât de răspândit în lume. Cartea. Cum s-a ajuns ca banala carte să se transforme în ceea ce azi numim eBook?

Cărțile au apărut cu foarte mulți ani în urmă, din necesitatea oamenilor de a-și exprima/ nota opiniile. Nevoia de exprimare în formă scrisă, apărută inițial pe pereții peșterilor (vezi picturile rupestre) apoi pe alte materiale, de la piatră la lut, urmând o cale destul de lungă până la ceea ce azi încă numim carte. Spun încă, pentru că în câteva zeci de ani, eBook-ul s-ar putea să înlocuiască forma tipărită pe hârtie.

Deși primul eBook se pare că ar fi apărut încă de prin anii 1930-1940 (lumea nu s-a pus de acord în legătură cu istoria acestui device), de abia prin anii 2000 a început să devină cu adevărat răspândit, de când au apărut tot felul de tehnologii noi ce au permis evoluții uimitoare în domeniu. Plus că înainte de criza economică lumea cumpăra chiar orice, la fiecare colț de stradă fiind promoții și oferte.

Să vă spun de ce consider că e mai bun un eBook decât o carte.

În primul rând, portabilitatea.  Noile device-uri sunt micuțe, ușoare și chiar dacă nu egalează micile volume de buzunar, găsite mai nou și în automate de vândut cărți, la metrou, nici nu se compară cu romanele stufoase de mii de pagini. Sunt mai subțiri, mai ușor de pus în buzunar. Vreau să menționez că mă refer aici strict la eBook readere, nu la tablete de toate felurile cu capacități de eBook.

Diversitatea. Îți copiezi rapid 100 de cărți pe dispozitiv și în caz că nu-ți place una, deschizi alta. Sau dacă termini un volum. Cartea fizică te constrânge la numărul de pagini inclus între cele două coperte. Ai terminat… cumperi alta.

Ecologia. Chiar dacă aici pot avea loc dezbateri despre cum se poluează planeta prin fabricarea dispozitivelor, un lucru e sigur: nu sunt tăiați copacii. Sau cel puțin nu sunt tăiați în scop recreațional, pentru că acesta ar fi principalul scop al cărților, pe lângă cel educativ.

Ca să fiu obiectiv, ca de obicei, o să enumăr și câteva dezavantaje, capitole la care eBook-ul este “învins” de către cartea obișnuită. Pentru că întotdeauna există și aspecte “mai puțin pozitive”.

Rezistența ar fi principalul punct slab al oricărui dispozitiv plin de tehnologie. Cam așa stau lucrurile și în cazul acesta. eBook-ul este mai fragil, sensibil la apă, șocuri fizice (loviri, scăpări) și cu siguranță nu va dăinui să poată fi folosit și de “urmașii urmașilor voștri”.

Folosirea îndelungată este limitată de durata bateriei. Chiar dacă ecranele cu cerneală electronică au un consum foarte redus de energie, permițând o autonomie uriașă, de săptămâni întregi (în funcție de utilizarea zilnică), tot există o limită. Spre deosebire de carte, ale cărei pagini pot fi răsfoite până la terminarea volumului (de nenumărate ori).

Aspectul fizic al unei biblioteci. Un dispozitiv electronic nu va egala niciodată frumusețea unei colecții de volume, frumos aliniate,  așteptând cititorii să le răsfoiască. Și că tot veni vorba de citit, vă las să lecturați o carte, nu mai lungesc articolul.

Lectură plăcută, fie de pe hârtie, fie de pe eBook.

Articol participant la SuperBlog Sprint 2014.

 


Vizita la Doctor Deco

doctor decoBună ziua, aici este cabinetul virtual al domnului Doctor Deco?

–          Da, bună ziua! V-aș spune să intrați, dar deja ați făcut asta. Bine ați venit!

–          Mulțumesc. Căutam informații despre decorațiuni și Google m-a adus aici.

–          Foarte bine. V-a adus unde trebuie. Aici veți găsi toate informațiile de care aveți nevoie despre decorațiuni. Plus o gama foarte variată de produse decorative de la obiecte shabby chic la accesorii pentru petrecere și gadgeturi. Cu ce anume vă putem fi de folos?

–          Tocmai mi-am cumpărat o nouă locuință prin programul Prima casă, iar acum trebui s-o decorez. Toate camerele sunt goale așa că nu știu de unde să încep. De aceea aș avea nevoie de sfatul medicului. Doctor Deco este prin jur? Sau nu vorbește direct cu clienții?

–          Doctor Deco este momentan la magazinul nostru offline, situat în Str. Blanari nr. 12, București. Petrece mult timp acolo, oferind consultații clienților care sunt foarte indecisi și preferă să vadă produsele în realitate, să le atingă, să le simtă energia. Dar vă pot ajuta eu cu sfaturi sau informații. Sunt unul dintre asistenții doctorului și am experiența necesară pentru a vă ajuta.

–          Nu știu de unde să încep, asta ar fi problema principală.

–          Haideți să începem cu intrarea în casă, ca să luăm lucrurile pe rând, vreți?

–          Da, sună bine. La ce anume vă gândiți?

–          Vreau să aruncați un ochi pe pagina cu cuiere, colecția nouă. Vă trebuie un cuier, nu?

–          Da, mi-ar trebui, dar nu știu pe care să-l aleg.

–          Asta depinde de cum vreți să amenajați restul camerei. Trebuie să existe o armonie, nu?

–          Da, mă gândeam la cel cu cerbul, că ar merge amenajat holul mai rustic, așa, cu mult lemn.

–          O alegere foarte bună, cuierul este confecționat din lemn și metal și are Înălțimea de 22 de cenimetri, iar lățimea este de numai 15 centimetri, pentru a putea fi dublat de un alt produs asemănător, în caz că doriți să agățați mai multe haine.

–          Hmm, interesant. Un aspect la care nu m-am gândit. Trebuie să măsor spațiul pe care-l am disponibil. Revin în 5 minute. Vă mulțumesc pentru ajutor.

–          Cu plăcere, vă mai așteptăm pe la noi. O zi frumoasă!

Cam așa ar decurge o ședință de asistență în domeniul decorațiunilor, în caz că sunteți  indeciși. Doctor Deco s-a gândit la participanții la Spring SuperBlog 2014 că își folosesc creativitatea pentru a redacta articole în cadrul concursului și s-ar putea necesite idei în domeniul decorului.

Superblog Spring, Andrei Ciobanu


 

Vorbeste acum sau taci pe vecie.

Cinefil – “Nebraska”

Nebraska„Nebraska” e un film alb-negru realizat în 2013. Acesta e primul lucru pe care îl observi şi e primul lucru care îl face inedit în peisajul filmelor pe care puteţi să le vedeţi anul acesta în cinematografe. A fost şi primul lucru care m-a făcut să ridic sprâncenele şi să spun: „Of, sper că nu e un film din acela care se vrea profund, dar care o să mă plictisească de moarte.” Nu a fost. Din contră.

Filmul prezintă câteva zile din viaţa lui Woody Grant, un bătrân care pleacă împreună cu fiul său din Billings, Montana, spre Lincoln, Nebraska, pentru a-şi ridica premiul de 1,000,000 de dolari pe care insistă că l-a câştigat. Pe drum, fac o oprire de două zile la familia lui din Nebraska, prilej de întâlnire cu fraţii, vechii prieteni, vecinii şi o iubire uitată. Dar filmul nu e despre un premiu de 1,000,000 de dolari, iar acesta este un lucru de care îţi dai seama din primele minute.

Pe fondul unui fir narativ simplu, „Nebraska” e o analiză lucidă, inteligentă, emoţionantă şi amuzantă a societăţii americane, a relaţiilor de cuplu şi de familie, a bătrâneţii, a încercării de a găsi un sens în aventura asta pe care o numim viaţă. Un film cu cadre simple şi realiste din oraşele americane mici, mult diferite de imaginile cu podurile şi clădirile din New York şi San Francisco, atât de folosite în filmele americane, şi cu replici inteligente, amuzante şi acide, care poate să te facă să râzi în hohote, să zâmbeşti amar şi să te întristezi, în acelaşi timp.

Cele 6 nominalizări la premiul Oscar (printre care, pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cel mai bun actor într-un rol principal, cea mai bună actriţă într-un rol secundar) sunt meritate pe deplin. Ar fi meritat măcar un Oscar, iar Woody Grant e jucat impecabil de Bruce Dern, rol pentru care a şi câştigat premiul pentru cel mai bun actor la festivalul de la Cannes. M-a impresionat mult June Squibb, în rolul soţiei lui Woody, care la cei 84 de ani ai săi face un rol minunat. Iar regizorul, Alexander Payne, e născut în Nebraska, ceea ce ar putea să explice de ce fiecare cadru pare autentic şi realist.

Şi muzica, of, muzica. Melodia pe care o auziţi în trailer şi într-o mare parte din film, la fel ca toată coloana sonoră a filmului, e compusă de Mark Orton şi mi s-a părut absolut superbă.

Nu garantez că o să vă placă. Nu ştiu dacă cele cinci persoane care au ieşit din sală înainte de final mi-ar da dreptate când vă spun că e un film magnific, dar mie aşa mi s-a părut şi nu mai am multe cuvinte pentru a vă spune cât de mult mi-a plăcut. Mai bine mergeţi şi îl vedeţi, de vinerea viitoare, în cinematografe, fiind adus de Intercom Film.