În zilele noastre arta a devenit sinonimă cu luxul. Lucru care nu poate fi mai departe de adevăr.

Luxul, se referă la o calitate superioară și la rafinament, dar și la un nivel de viață excesiv de costisitor (conform D.E.X  2013). Arta reprezintă măiestrie.

S-a ajuns la această confuzie din cauza prețurilor exorbitante care se plătesc pe obiectele de artă. De exemplu, în urmă cu o lună s-a vândut tabloul “Etoille Bleue”, de Miro, cu 37 milioane de dolari. Un singur tablou, cu această sumă care ți-ar permite să hrănești o țară.

Diferența dintre o astfel de pictură și un tablou pe care l-aș picta eu mâine, dacă mă șterg pe un șervețel după ce am mâncat hotdogi la IKEA, poate nu e chiar așa de mare ca și aspect. Însă diferența este dată de numele marelui artist și de faptul că respectiva operă nu va fi la fel de bine reprodusă de 50 pictori. E relativ, dar cam așa e. În mare parte cumperi brandul.

Însă, tot la capitolul artă intră și teatrul.  Mă rog, sunt șapte arte. Filmele din zilele noastre, cu mici excepții, nu mai pot fi numite opere de artă. Teatrul însă are alt nivel. La teatru emoția este mult mai intensă și este transmisă mai rapid. Mie, dintre toate artele, cinematografia (teatrul) îmi place cel mai mult.

Uitându-ne la trecut observăm că există un trend descendent în ceea ce privește creativitatea și creațiile artistice. De aceea, operele de artă contemporane sunt destul de rare și nu se ridică la prețul celor clasice, peste care timpul și-a pus amprenta.

Produsele de artă se vând doar în magazinele de lux, fapt care nu face decât să întărească acea confuzie de care aminteam la începutul articolului. Asocierea aceasta este eronată,  unii reușind să facă artă și în domenii care n-au nicio legătură cu luxul și cu produse elementare, cum ar fi alimente. Nu este un lux să cumperi legume, însă poate deveni o artă modul în care le ornezi.

Elengantine este site-ul responsabil pentru acest articol care ne pune să ne gândim dacă luxul este o artă sau arta este un lux, în cadrul Spring SuperBlog 2013.