Andrei Ciobanu

Dacă până acum am vizitat mai mult escape room-uri noi, deschise în ultimele luni, sau chiar luna aceasta; zilele trecute, la invitația lui Emil, am ajuns într-una dintre camerele veterane din capitală. Chambers, căci despre ei este vorba, au fost printre pionierii acestui domeniu la noi în oraș (nu știu date naționale și prefer să nu fac supoziții).

Davewriter, camera celor de la Chambers, este o cameră mare, cu aer britanic, aranjată precum biroul unui detectiv particular de pe vremea lui Sherlock Holmes. Un birou aranjat, cu un minim de mobilier însă cu multe detalii și indicii către ghicitorile necesare deschiderii lacătelor care te țin departe de cheia finală.

Mi-a plăcut faptul că indiciile sunt logice și sunt foarte bine integrate în peisaj, nu să te trezești cu un cufăr care ar face parte din alt film. De asemenea, se vede că este o cameră construită cu gândul la joc, nu este făcută în grabă, doar de dragul de a avea un business. Indiciile se primesc prin walkie-talkie, o soluție întâlnită și la Tricky Doors, doar că aici exista mai mult bruiaj din exterior pe frecvența respectivă.

Davewriter nu este o cameră dificilă și se poate rezolva în minim doi oameni, însă organizatorul ne-a spus că cei mai buni timpi i-au scos echipele cu mai mulți membri. Echipa noastră, Internet Explorers, cu mine, Iulia, Raluca, Alin, Emil și Malaezu’ a reușit să evadeze în timpul regulamentar de joc, însă nu a scos un timp foarte bun, chiar dacă a avut un start bun.

Cei de la Chambers vor deschide în scurt timp și o a doua cameră, tot în același loc central în care găsiți și Davewriter, lângă Cișmigiu, în rondul de la Kogălniceanu. Ușor de ajuns, nu chiar așa ușor de evadat.  Așa că, sună-ți prietenii, apoi fă o rezervare.

Distracție plăcută. Datele de contact de la Chambers le găsiți aici.

Când am vizitat camera lui Sherlock, am observat că două alte camere așteptau să fie explorate, față în față cu misterul de pe 221 Baker Street. Timpul limitat și faptul că ambele camere erau ocupate, ne-au făcut să ne dorim să revenim.

Și zilele trecute așteptarea a luat sfârșit. Am revenit la Breakout pentru a ne pune la încercare talentul de detectivi și în celelalte camere, respectiv Rosemary’s baby și Hannibal’s Playground. Echipa a fost aceeași ca la Sherlock, chiar dacă acolo am rămas captivi. Internet Explorers a avut aceeași componență, cu Emil în frunte (dacă el e în față putem spune că din cauza lui n-am văzut indiciile), cu Iulia, Irina, Marin, Șerban și cu mine.

Am decis că suntem suficient de curajoși și bine pregătiți încât să încercăm ambele camere în aceeași seară, un fel de scurt maraton, două din trei (deocamdată trei). Așa că ne-am luat inimile-n dinți și am intrat în prima cameră.

Rosemary’s baby, cameră cu tematică horror este o cameră cu o dificultate medie spre grea (pe site-ul oficial Breakout fiind cotată cu 7 steluțe din 10) care vă aduce în fața unui mister: ce problemă avea copilul lui Rosmary? Este cea mai ușoară cameră de la Breakout și cu toate astea are o dificultate aparte. Nouă nu ne-a pus probleme foarte mari, însă am aflat că nu am putut ajunge în Hall of Fame pentru că puzzle-ul a fost îngreunat pentru a nu afecta liniaritatea jocului.

În Hannibal’s playground ai șansa să intri în universul geniului medical Hannibal Lecter. Cu toate că acesta este un renumit psihiatru criminalist, el are și o altă latură pe care este musai s-o descoperi pentru a putea părăsi laboratorul său. Mare atenție la detalii și timp, altfel s-ar putea să rămâi blocat, la urma urmei vorbim de o cameră cotată cu 8 stele din 10. Noi am ieșit destul de repede, ajungând pe a doua poziție din Hall of Fame. Presupun că povestea a fost mai pe genul nostru și decorul ne-a motivat.

În curând Breakout va deschide alături de cei de la Trapped o cameră nouă, cu tematică Pirații din Caraibe. Până atunci vă invit să încercați să evadați din cele 3 existente, dar luați-le în ordinea dificultății.

Evadare plăcută!

Pentru că evadasem din Camera 13, dar și pentru că avem fani Prison Break în echipa noastră de room escape artists, am ajuns să vizităm și camerele celor de la Real Escape Room. Mai exact, am intrat în celula de la Prison Break și în Room 13.

Chiar dacă mă așteptam la ceva asemnănări între Apartamentul 13 de la Puzzle Rooms și Room 13, am fost plăcut surprins să observ că nu există. În afara faptului că din ambele trebuie să evadezi, bineînțeles.

De această dată, din echipa Internet Explorers a lipsit Emil, care se plimba pe litoral. Astfel, noua echipă a fost compusă de Malaez astfel: el, eu, Iulia, Irina și Alin. O echipă care a fost foarte aproape de a evada, însă nu suficient de rapidă încât să și facă acest lucru.

Camerele de la Real Escape Room sunt amenajate după camere din Asia, după ce organizatorii au luat o fraciză de acolo pentru a putea aduce publicului din România o experiență de room-escape de cea mai înaltă calitate. Având în vedere că în Japonia a luat naștere acest tip de distracție, era absolut firesc ca experiența dobândită să-și spună cuvântul. Astfel, camerele de la Real Escape Room sunt foarte bine amenajate, cu multe detalii și foarte mult neprevăzut.

Prison Break, după cum îi spune și numele, te pune în ipostaza de a evada din spatele gratiilor unui penitenciar. Ai 60 de minute să folosești indiciile din cameră pentru a putea evada din cameră înainte de venirea gardianului care te va duce la execuție. Fiți foarte atenți la detalii și lucrați în echipă, pentru că doar așa veți putea folosi eficient timpul.

Room 13 are la bază povestea din The Shinning. Vă aflați într-o cameră de hotel cu o istorie bogată în spate. În cele 60 de minute trebuie părăsiți camera, altfel se întâmplă ce s-a întâmplat în film. N-am văzut filmul așa că nu vă pot spune ce.

Dacă v-am făcut curioși, găsiți datele de contact de la Real Escape Room aici. Evadare plăcută!