Category: Teatru

Teatru – Teatru la cinema

No Comments

De-a lungul timpului, teatrul a fost una dintre artele care au distrat publicul cel mai mult, oamenii regăsindu-se cu ușurință în diferitele tipuri de spectacole ce erau jucate pe scena din fața lor, fie că aceasta era mică sau enormă, fie în aer liber sau acoperită. Însă, odată cu evoluția tehnologiei și cu apariția cinematografiei și răspândirii televizoarelor în fiecare casă, oamenii au început să vină la teatru într-un număr din ce în ce mai mic.

Fie din comoditate, fie din spirit de economie (e mai ieftin să stai acasă sau să mergi la un film decât la un spectacol mare de teatru), publicul teatrelor s-a reorientat către alte forme de divertisment. Unii preferă să stea acasă să vadă un film, alții merg să vadă filmul la cinema, iar alții preferă să iasă la o bere cu prietenii.

Însă teatrul nu-și uită publicul. Pentru a-și recupera spectatorii, în ultima perioadă, teatrul s-a adaptat după nevoile oamenilor pentru a recupera iubitorii de arte simple. Așa au apărut teatrele în Pub-uri & Cafenele, pentru a fi aproape de cei care vor să bea o bere cu prietenii, timpul lor fiind limitat de programul încărcat de la jobul corporatist. Tarifele au scăzut și ele, chiriile fiind mult mai mici decât cele din sălile teatrelor cu renume; totul pentru public, din pasiune pentru artă.

Acum, teatrul a evoluat din nou. Cum întâi se observă o nevoie și apoi se găsește o soluție, s-a dorit ca teatrul să fie mai aproape și de cei care vor să-și petreacă timpul pe la mall, pentru a-și cumpăra diverse. Așa a luat naștere proiectul Teatru la Cinema. Pe principiul: dacă nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed, cei de la talentAgency.ro au creat acest produs integrat prin care aduc în sălile de cinematograf piese de teatru, de diferite tipuri.

Am avut ocazia să particip la o seară cu teatru de improvizație, când pe scenă erau băieții de la Backstage Boys. Interesantă experiență, mai ales prin prisma faptului că teatrul de improvizație este întotdeauna unic. Băieții par a fi la început, motiv pentru care vreau să le urez succes în carieră. Mi-a plăcut foarte mult cum a jucat Sever, chiar are talent de improvizator.

Horațiu Mălăele spunea că “improvizația este arta de a planifica rapid”. Mă rog, o fi spus-o și altcineva, dar eu de la el am auzit-o. Și pentru a promova această artă, cei de la Teatru la Cinema au pus în programul lor din fiecare vineri, spectacole cu trupe de teatru de improvizație. Am înțeles că pe scenă vor urca și cei de la Comedy.Show și iELE, așa că merită să vă faceți timp să mergeți la cinema la teatru la Teatru la Cinema. :)

În serile de sâmbătă, pe scena din cinematograful Movieplex, din Plaza România, în sala în care nu vor fi filme demne de Oscar, vor fi actori live care vor juca spectacole de comedie, tot în cadrul acestui proiect. Iar serile de duminică vor fi animate de show-uri de Stand-up comedy. Pentru a oferi ceva și celor mici, aceștia vor avea propriile spectacole de improvizație, respectiv teatru pentru copii, în week-end de la ora 11.

Momentan, proiectul Teatru la Cinema se desfășoară doar în mallul Plaza România, însă eu sper ca fenomenul să ia amploare și să avem teatru în fiecare mall. Până atunci, ne vedem la Plaza.

Distracție plăcută!

PS: Mulțumiri pt ocazia de a participa la acest frumos proiect: Raluca, Cristina și Nicoleta. Ne vedem la Teatru la Cinema.

5 Responses to “Teatru – Teatru la cinema”

    • Nicoleta says:

      Andrei şi eu îţi mulţumesc frumos pentru că ai fost alături de noi!
      Te aşteptăm cu drag la Teatru la Cinema! :)

 

Vorbeste acum sau taci pe vecie.

Categories: Teatru

Teatru – Vicleniile lui Scapino – Masca

No Comments

vicleniile lui ScapinoOctombrie 2014. Cu ocazia aniversării a 25 de ani, Teatrul Masca lansează un nou spectacol: Vicleniile lui Scapino, după Moliere.

Am avut ocazia să văd spectacolul în avanpremieră marți, cu ocazia deja tradiționalului eveniment blogosferico-cultural: Ziua bloggerilor la Masca. Este o comedie frumoasă, dinamică (precum majoritatea pieselor de la Masca) și plină de umor, atât de limbaj cât și de situație.

Piesa, în regia lui Mihai Mălaimare, ne prezintă vicleniile puse la cale de Scapino (Massimilliano Nugnes) pentru a-și scăpa cei doi prieteni de probleme, indiferent de natura lor. Creativitatea de care dă dovadă în găsirea de soluții dar și umorul cu care pune aceste soluții în practică îl transformă pe Scapino într-un personaj care vă va încânta pe toată durata spectacolului și care vă va aduce un zâmbet pe buze de fiecare dată când vă veți aminti de el.

Valentin Mihalache și Aurel Sandu au de asemenea două roluri foarte complexe, de părinți, roluri foarte bine conturate și puse în scenă de cei doi. De la ticuri și gesturi până la limbaj și joc scenic, Argante și Geronte sunt exact genul de personaje fără de care piesa ar fi oarecum goală.

Puteți să-i vedeți pe toți, pe scenă, în această seară, la premiera spectacolului. Vă las mai jos un colaj video făcut de Redacția4fun să vă faceți o idee.

Distracție plăcută!

Mulțumesc Teatrului Masca pentru organizarea celei de-a 4a ediții a zilei bloggerilor și felicitări actorilor pentru toată munca depusă, atât pentru spectacole, cât și pe durata verii în cadrul proiectului Statui Vivante.

Categories: Teatru

Teatru – Căldură mare? – Teatrul Roșu

No Comments

Tocmai când s-a terminat canicula s-au aliniat astrele ca pe scena de vară a Teatrului Roșu, adicătelea pe terasă, la BackYard Garden & Pub, să se joace o piesă intitulată “Căldură mare?”.

Neavând nicio legătură directă cu starea vremii, spectacolul se poate juca indiferent de temperatură sau locație, efectul generator de reprize succesive de hohote de râs fiind garantat. De ce spun asta? Pentru că actorii care vor urca pe scenă sunt atât de haioși încât trebuie doar să vezi distribuția și deja de apucă râsul. Dacă nu se întâmplă asta înseamnă că nu i-ați văzut jucând.

Cei trei muschetari ai râsului care vă vor încânta cu jocul lor scenic sunt Andrei Seușan (Carnage), Daniel Hara (Iubirea este un lucru foarte mare) și  Eduard Cirlan . Pe primii doi i-am mai văzut jucând împreună în Top Dog, însă Căldură mare? este un spectacol mult mai amuzant și dinamic.

Pornind de la scurta schiță a lui I.L. Caragiale, pe post de intro, cei trei introduc publicul în atmosfera de poveste a epocii trecute, dar nu apuse, prezentată de Caragiale în operele sale. Apoi, prin adaptare liberă, publicul trece prin mai multe scenete, păstrându-și mereu zâmbetul pe buze.

Operele alese sunt pline de umor și foarte bine interpretate, necesitând o atenție sporită din partea privitorului pentru a nu se pierde în detalii. Însă, fiind vorba de mai multe mini-piese combinate, este foarte ușor să prinzi, din nou, firul narațiunii.

Daniel Hara a reușit din nou să mă impresioneze prin stilul său aparte de a juca și prin accentul folosit pentru a intra în pielea personajelor.  Eduard Cirlan a fost la prima apariție în fața ochiului meu critic însă, cu o excelentă expresivitate a feței, a reușit să mă cucerească drept fan. Cu siguranță vreau să-i revăd și în alte spectacole.

Pentru că și ceilalți spectatori au fost încântați de cum au jucat băieții (ca s-o dăm în termeni fotbalistici), spectacolul fiind un veritabil succes, Teatrul Roșu a decis să-l programeze și în sesiunea de toamnă-iarnă, pe scena de la Music Club.

Ne vedem acolo!

Teatru – Top Dog – Teatrul Roșu

No Comments

Top dog - posterDacă săptămâna trecută am avut la Teatrul Roșu o piesă super amuzantă despre care nu am apucat încă să vă povestesc (Îmi place cum miroși), săptămâna aceasta au urcat pe scena de la BackYard Garden & Pub cei doi băieți din spectacolul Top Dog.

Andrei Seușan (Carnage) și Daniel Hara (Iubirea e un lucru foarte mare (săptămâna viitoare)) sunt cei doi actori care animă personajele din acest show de stand-up comedy filozofic conceput după textul “Wake up and smell the coffee”, scris de Eric Bogosian. Este un fel de stand-up comedy în care interacțiunea cu publicul este redusă la minim, păstrându-se structura de bază a monoloagelor și ipostazelor ce ilustrează secvențe din viața cotidiană a omului modern.

Monoloagele filozofice încearcă să ne facă să deschidem ochii și să ne trezim la realitate, o realitate destul de dură în care ni se spune că am fi mici și neînsemnați. Și că dog e, de fapt, God scris invers. Doar că e o situație de “preaching to the wrong crowd” în care lumea vine să se distreze după o zi încărcată tocmai de problemele pe care autorul încearcă să le exemplifice.

Jocul scenic al băieților este unul foarte bun care reușește să acopere dramatismul din scenariu și să facă publicul să râdă, din când în când. E drept, e amuzant să privești din exterior și să realizezi că problemele cotidiene sunt mici și neînsemnate (first world problems), însă zâmbetul îți dispare de pe față în momentul în care realizezi că râzi pe seama lor doar 75 de minute din 24 de ore.

Nu mi-a plăcut referința la bani, în care spunea că totul se rezumă la bani și că fericirea înseamnă de fapt, existența banilor în diferite forme. Nu sunt de acord cu această afirmație iar răspândirea unui astfel de mesaj nu face decât să adâncească starea tristă în care se află societatea în prezent.  Banii sunt principala cauză a tuturor problemelor, iar fericirea pură nu se poate cuantifica în bani sau în chestii materiale, iar asta trebuie s-o trăiești ca s-o știi, nu s-o citești undeva sau s-o asculți pe la tembelizor.

În altă ordine de idei, mai mult sau mai puțin filozofice despre viață, parcă la aer, la o bere rece e locul perfect să asculți nemulțumirile oamenilor despre viață. Iar dacă tu ești optimist, în general, poveștile astea te vor face să te simți bine.

Teatru – Hai să facem sex! – Teatrul Roșu

1 Comment

Hai să facem sex nu este o invitație perversă. Este numele unui nou spectacol de teatru ce a avut premiera la Teatrul Roșu, duminica trecută.

Deși pare a se încadra în cu totul alt gen, piesa este o comedie 100%. La fel ca Trăiește-ți fanteziile sau Aventură în patru. De asta nu e bine să judeci după aparențe. Comedia este din punctul meu de vedere un semnal de alarmă asupra modului total lipsit de pudoare în care se desfășoară lucrurile în societatea noastră contemporană. Hai să facem sex ar trebui să fie un fel de salut, ar trebui să fie la fel de ușor de spus precum “Bună dimineața”.

Nu ți-e frică să-ți fie mereu frică?

Unul dintre mesajele cu caracter potențial constructiv pe care l-am auzit în piesă, în discursul celor patru personaje. Soțul, soția, amanta și un profesor sexolog și sexopat-olog se află în centrul atenției prin conversațiile lor lipsite de perdea.  În diferite combinații și apoi împreună, propunerea rămâne aceeași: Hai să facem sex. Bineînțeles, răspunsul diferă în funcție de persoană.

Darius Daradici, Ioana Ernea, Monica Sandulescu, Valentin Paraschivu, Alexandru Zob sunt cei cinci actori care dau viață personajelor. Nu, nu e o greșeală, mai sus am zis de patru, dar dacă vreți să vedeți ce face al cincilea, va trebui să mergeți la piesă. Pot să vă spun doar că ce se întâmplă acolo e ca la o casă de nebuni. În sensul bun al cuvântului.  În regia lui Felix Crainicu și cu o scenografie de Maria Nicola, spectacolul Hai să facem sex vă va face să priviți cu alți ochi societatea actuală.

Lipsa de comunicare și modul direct al conversațiilor din zilele noastre reprezintă principala temă de meditație ce este indusă prin intermediul jocului scenic spectatorilor care vin la teatru, unii chiar crezând că va exista sexualitate în aceast spectacol.

Titlul piesei îmi aduce aminte de toate pozele de pe internet în care scrie mare sus SEX pentru ca ulterior să fie un mesaj de genul : acum, că ți-am captat atenția… etc..  Marketing.

Vizionare plăcută!


 

Vorbeste acum sau taci pe vecie.

Categories: Teatru