Teatru – Top Dog – Teatrul Roșu

Top dog - posterDacă săptămâna trecută am avut la Teatrul Roșu o piesă super amuzantă despre care nu am apucat încă să vă povestesc (Îmi place cum miroși), săptămâna aceasta au urcat pe scena de la BackYard Garden & Pub cei doi băieți din spectacolul Top Dog.

Andrei Seușan (Carnage) și Daniel Hara (Iubirea e un lucru foarte mare (săptămâna viitoare)) sunt cei doi actori care animă personajele din acest show de stand-up comedy filozofic conceput după textul “Wake up and smell the coffee”, scris de Eric Bogosian. Este un fel de stand-up comedy în care interacțiunea cu publicul este redusă la minim, păstrându-se structura de bază a monoloagelor și ipostazelor ce ilustrează secvențe din viața cotidiană a omului modern.

Monoloagele filozofice încearcă să ne facă să deschidem ochii și să ne trezim la realitate, o realitate destul de dură în care ni se spune că am fi mici și neînsemnați. Și că dog e, de fapt, God scris invers. Doar că e o situație de “preaching to the wrong crowd” în care lumea vine să se distreze după o zi încărcată tocmai de problemele pe care autorul încearcă să le exemplifice.

Jocul scenic al băieților este unul foarte bun care reușește să acopere dramatismul din scenariu și să facă publicul să râdă, din când în când. E drept, e amuzant să privești din exterior și să realizezi că problemele cotidiene sunt mici și neînsemnate (first world problems), însă zâmbetul îți dispare de pe față în momentul în care realizezi că râzi pe seama lor doar 75 de minute din 24 de ore.

Nu mi-a plăcut referința la bani, în care spunea că totul se rezumă la bani și că fericirea înseamnă de fapt, existența banilor în diferite forme. Nu sunt de acord cu această afirmație iar răspândirea unui astfel de mesaj nu face decât să adâncească starea tristă în care se află societatea în prezent.  Banii sunt principala cauză a tuturor problemelor, iar fericirea pură nu se poate cuantifica în bani sau în chestii materiale, iar asta trebuie s-o trăiești ca s-o știi, nu s-o citești undeva sau s-o asculți pe la tembelizor.

În altă ordine de idei, mai mult sau mai puțin filozofice despre viață, parcă la aer, la o bere rece e locul perfect să asculți nemulțumirile oamenilor despre viață. Iar dacă tu ești optimist, în general, poveștile astea te vor face să te simți bine.

Teatru – Aventură în patru – Teatrul Roșu

Săptămânile trecute trecute am fost la repetiții. Duminica care tocmai a trecut, după pregătiri intense, a venit momentul premierei. Da, este vorba de mult așteptatul spectacol: Aventură în patru.

Și nu, nu e vorba de o aventură în patru dintr-aia la care vă gândiți voi. Că altfel nu scriam aici înainte de 12 noaptea, nu? E vorba despre o frumoasă piesă de teatru cu cinci actori. Că d-asta-i zice “în patru”.  Nu mai înțelegeți nimic, așa-i? Cam așa  stau lucrurile și cu dragostea. Câteodată se întâmplă lucruri greu de înțeles, dar frumos de privit. Presupun că e și mai frumos să le trăiești, dar trifoiul meu cu patru foi nu funcționează în domeniul amorului.

Puteți însă să vedeți o astfel de poveste de dragoste în spectacolul mai sus menționat. Când patru persoane se nimeresc pe același peron al unei gări mici de provincie în care nici măcar nu opresc toate trenurile, iar lumina se stinge… lucrurile se văd din ce în ce mai clar. Sau se simt, pentru că e greu de crezut că n-ați trecut măcar o dată printr-o situație măcar puțin asemănătoare cu cea a unuia dintre cele patru personaje puse în scenă de Bogdan Gagu. Dacă această mică probabilitate totuși se întâmplă, există al cincilea personaj care nu e implicat. Persoana singuratică din exterior care trăiește prin sentimentele altora.

Vagabontul de pe bancă a fost cândva om, dar dragostea lipsa dragostei l-a împins către băutură și a renunțat la tot ce avea. Mai puțin la speranța că iubirea-i va fi împărtășită. Și cum speranța moare ultima, a ajuns în micuța gară unde începe aventura noastră. Sau, mă rog, a lor.

Față de repetiții, acum am văzut și finalul piesei, neașteptat dar la fel de plin de umor. Decorul a prins foarte repede contur, chiar incredibil aș putea spune. Oamenii au reușit să facă o gară în două săptămâni, iar CFRul care are ditamai infrastructura, tot închide din ele. Costumele au fost și ele o noutate, cu toate că lui Cătălin Stelian îi stătea mai bine cu hainele de femeie, din Trăiește-ți fanteziile, decât cu cele de bețiv :). Glumesc.

Echipa, formată din Adelina Mihalcea, Silvia Gagu, Robert Neagoe, Cătălin Stelian și Cristina Diaconescu (în ordinea de pe afiș), sub atenta supraveghere (că de îndrumat, i-a îndrumat suficient) a lui Bogdan Gagu, va juca din nou spectacolul,  de această dată Pe iarbă. În cadrul deschiderii grădinii cu același nume, sub sloganul “Cultură la firul ierbii, veți avea ocazia să vedeți spectacolul într-o atmosferă inedită, până data viitoare când va reveni pe scenă, la Teatrul Roșu.

Până atunci:

“Morții cu morții și vii cu … viile.”

–          Cătălin Stelian – Aventură în patru

Aventură în patru

2 Responses to “Teatru – Aventură în patru – Teatrul Roșu”

    • Aventura in 4 | blogger CU GREUTATE pe un blog CU DE TOATE says:

      […] ps: Amicii mei Paul si Andrei au fost la repetitiile din culise ale spectacolului Aventura in 4. Impresiile lor le gasiti AICI si AICI. Andrei, intre timp, a scris si impresiile dupa avanpremiera. […]

 

Teatru – Femeile din viața mea

Femeile din viața meaDe obicei nu vorbesc despre Femeile din viața mea. Însă de această dată o voi face. De ce? Pentru că de fapt este vorba despre o piesă nouă de la Teatrul Roșu. Nu, nu are legătură cu Cealaltă femeie.

Spectacolul ce a avut premiera duminică seara, le aduce pe scenă pe Letiția Vlădescu, Raluca Ghervan și Cristina Florea în roluri de bune prietene și confidente cu vieți personale oarecum complementare. Rhona (Letiția Vlădescu) este licuriciul a cărei viața este aparent sclipitoare, dar care în interior suferă din lipsa dragostei, cu toate că nu vrea să recunoască asta. Billie (Raluca Ghervan), partenera ei de pahar, are o căsnicie fericită. Dar cum femeile sunt întotdeauna nemulțumite, ea caută nod în papură, văzând orice lucru mărunt și negativ din căsnicia sa, ba chiar inventând, doar pentru a putea victimiza. Judy (Cristina Florea) este prietena comună, aparent mai ancorată în realitate. Probabil din cauză că e mai băiețoasă. Dar bineînțeles că și ea are tristețile sale.

Și cele trei fete baletează pe scenă ilustrând relațiile feminine dintre prietene. Reprezentantele sexului frumos se vor regăsi în personaje, fie că recunosc, fie că nu. Chiar eu aveam impresia că văd persoane cunoscute acolo.  Băieții vor avea șansa să asiste la un comportament care de obicei nu se întâmplă în fața lor.

Amuzant, dar în același timp profund, dacă stai să te gândești că spectacolul este real și se întâmplă poate chiar zilnic în rândul prietenelor tale, “Femeile din viața mea” îți va schimba garantat starea de spirit. Dacă nu, apelează la cele din viața ta :).

E o experiență interesantă și o șansă în plus de a înțelege cum gândesc femeile. Sau de a deveni mai confuzi. Cu femeile nu se știe niciodată. Dar merită încercat, zic eu.

Dacă vreți să citiți și păreri feminine despre piesă, le puteți găsi la Raluca și la Emil, într-un articol scris de Monica.

Distracție plăcută!

Femeile din viața mea

One response to “Teatru – Femeile din viața mea”

    • Azi, despre femei. Femeile din viata mea. | My World says:

      […] “Femeile din viata mea”  au mai scris  Raluca, Andrei  si Monica pe blogul lui […]

Teatru – Crimă la Howard Johnson

După o perioadă de pauză, spectacolul “Crimă la Howard Johnson” revine pe scenă. De această dată pe scena Teatrului Roșu, din Music Club.

Așa că am fost și eu la premiera de duminica trecută. Pentru că nu am obiceiul să mă documentez înainte de spectacole, de teama spoilerelor, am fost plăcut surprins să aflu că de fapt piesa este o comedie 100%, fără pic de dramatism.

În cele trei roluri, unul mai principal ca altul, se află Alexandra Ioniță – care a mai avut de-a face cu crima scenică și în „Voyeur” (o piesă foarte bună), Marius Gilea – care a și regizat și a și jucat în „Soț de vânzare” (pe care încă n-am văzut-o) și Conrad Mericoffer – Care a jucat în Yentl, pe scena Teatrului Evreiesc.

Arlene (Alexandra Ioniță) este căsătorită cu Paul Miller (Marius Glilea) însă când acesta nu-i acordă divorțul pentru a-și continua viața alături de tânărul amant Mitchell, dentistul familiei, tânărul cuplu pune la cale asasinarea soțului. De aici, comedia devine plină de răsturnări de situații și va menține în sală un râs constant.

Alexandra Ioniță joacă o Arlene perfectă, plină de încredere în sine și hotărâtă să ucidă din dragoste. Doar că femeile sunt cam nehotărâte și nu apreciază întotdeauna dragostea pe care o primesc. Așa se ajunge ca abia în finalul piesei să-și dea seama ce greșeală a făcut. Ca-n viață, de altfel. Doar că pe scenă pot exista și finaluri fericite. “Crimă la Howard Johnson” este un astfel de exemplu.

Din păcate, ca toate poveștile de dragoste, piesa se termină destul de repede. Sau cel puțin așa mi s-a părut mie, că cele 3 acte au trecut imediat, asta probabil din cauză că mi-a plăcut mult. Vă invit s-o vedeți și să-mi dați dreptate.

Piesa, în regia lui Emanuel Pârvu, va avea următoarea reprezentație pe data de 15 iunie, tot la Teatrul Roșu. Vizionare plăcută!

2 Responses to “Teatru – Crimă la Howard Johnson”

    • Crima la Howard Johnson | blogger CU GREUTATE pe un blog CU DE TOATE says:

      […] spectacolul Crima la Howard Johnson, vazut la Teatrul Rosu, au mai scris Raluca, Andrei si Paul. Este o portie sanatoasa de ras, pe care o recomand oricui. Mentionez faptul ca in trecut, […]

Teatru – Aventură în patru – repetiții

Sâmbăta trecută am avut ocazia să merg în culisele unei piese de teatru. Am asistat la repetiții pentru piesa “Aventură în patru”, spectacol ce va avea premiera pe data de 25 mai, ora 20, la Teatrul Roșu.

A fost prima dată când am asistat la repetiții pentru un spectacol de teatru și a fost o experiență foarte interesantă. Când mergi la teatru, te bucuri de produsul finit, fără a sta să te gândești și fără a-ți putea închipui ce volum de muncă este în spatele spectacolului respectiv, câte ore de repetiții, câte reluări de texte pentru ca totul să fie perfect.

Regizorul Bogdan Gagu a dat dovată de o excelentă atenție distributivă, fiind preocupat atât de jocul scenic al actorilor cât și de aspectele tehnice ale piesei, efecte sonore, distanțe între personaje, dimensiuni pentru scene auxiliare, etc..  A fost pentru prima dată când se făceau repetiții pe scena pe care se va juca spectacolul. Era un fel de probă de foc, spectacolul decurgea bine pe hârtie, lipsea doar coordonata spațială.

În centrul peronului atenției, actorul Cătălin Stelian (Trăiește-ți Fanteziile, De ce tocmai tu) are din nou un rol pe cât de complex pe atât de amuzant. El va juca rolul bețivului din gara în care începe aventura celor patru.

Pe scenă i se vor alătura Silvia Gagu, Robert Neagoe, Adelina Mihalcea și Cristina Diaconescu. E chiar impresionant să vezi câte lucruri se pot întâmpla într-o banală gară dintr-o localitate mică, uitată de lume. Nu voi intra în amănunte despre subiectul piesei, în special pentru a păstra surpriza, dar și pentru că nici măcar eu nu știu cum se termină :). Pot să vă spun că mi-a plăcut ce am văzut acolo și am încredere că echipa va face un spectacol pe cinste.

De abia aștept să văd varianta finală. Dacă sunteți și voi curioși, ne vedem pe 25 mai.

3 Responses to “Teatru – Aventură în patru – repetiții”

    • Aventura in 4 | blogger CU GREUTATE pe un blog CU DE TOATE says:

      […] au fost la repetitiile din culise ale spectacolului Aventura in 4. Impresiile lor le gasiti AICI si AICI. Andrei, intre timp, a scris si impresiile dupa […]