Category: Diverse

Pentru că vine Dragobetele și iar e rost de sărbătoare și de inimioare plutitoare prin aer, dar și pentru că există oameni care încă sunt plini de romantism (cu “oman” nu cu “uema”), o să vă dau câteva ponturi pentru o trecere ușoară a acestei sărbători.

Nu de alta, dar peste o săptămână iar e rost de cheltuială cu mărțișoare. Așa că, dacă ai planuri de ieșit la o cină romantică, îți recomand să faci rezervare din timp. Poate că 3 zile nu sună a “din timp”, dar crede-mă că există mulți oameni care sunt cu capul în nori și lasă totul pe ultima sută de metri. Sau poate atunci se gândesc să iasă.

Cert e că găsești restaurante în București care mai au locuri libere până cu câteva ore înainte de respectiva cină. Și de cât să petreci Dragobetele cutreierând orașul în lung și-n lat după goale, mai bine faci o rezervare din timp. Eventual poți intra și pe unul din site-urile de vouchere, poate găsești și o promoție frumoasă.

Lună plină pentru plimbare romantică nu va mai fi, a fost deja de Valentine’s, așa că nu vei putea folosi asta ca scuză pentru plimbările între localuri. În caz că nu găsești ceva pe gustul tău pe lista de promoții, nu dispera. Poți merge înainte de întâlnire în câteva restaurante, poate reușești să aranjezi ceva. Dar mă îndoiesc că la cât e internetul de mare nu există ceva și pentru gustul tău, mai ales că nu toată lumea serbează de Dragobete, că toți s-au americanizat.

Dacă vreți să fiți și romantici și economi, există întotdeauna varianta în care stați acasă și gătiți personal cina romantică pentru persoana iubită. Lumânărele găsiți la IKEA, iar dacă nu le aveți cu gătitul puteți comanda la o firmă de catering niște produse pe care să le prezentați ca fiind gătite personal. Mai rău e dacă vă cere rețeta…

Eu nu prea mă joc. Și prin nu prea, vreau să spun că intru din an în paște într-un joc. Asta când nu sunt la serviciu. La serviciu testez zilnic jocuri. De asta merg acolo.

Din acest motiv, am constatat că nu mai sunt la curent cu noile apariții în domeniul divertismentului tehnologizat. Știu doar câteva titluri, în special cele produse de EA. Asta nu înseamnă că le-am și jucat. Doar am auzit de ele.

Cu toate că acum găsești jocuri online peste tot, parcă nu mai am dispoziția necesară să joc ceva. Prefer să văd un film sau să fac orice altceva. Când joci împotriva unui amic, e puțin mai atractiv jocul, dar altfel mi se pare o risipă de timp. Mai ales că unele jocuri durează enorm de mult. Mie îmi plac jocurile care se termină mai repede,  nu care te țin o zi întreagă în universul acela fantastic în care orice e posibil. Aș juca jocuri cu mașini, de genul Need For Speed, în principal pentru că nu e în regulă să faci curse de mașini în viața reală. E periculos, n-ai adversari, benzina e scumpă. Dar pe calculator e ok. Online va fi mereu simplu, cum ar zice eMag.

Voi ce jocuri vă mai jucați zilele astea? Ce mai e la modă? Vreau măcar să aflu câteva nume pentru a putea vedea gameplay-ul pe YouTube, să știu și eu cu ce se  mănâncă, să nu fiu complet pe dinafară. Dacă gasescc unul din titlurile furnizate de voi a fi interesant și se joacă și în multiplayer, promit că vă provoc la un joc. (în condițiile în care jocul preferat de voi are cerințe de sistem rezonabile și poate fi rulat pe un sistem normal, nu să fie nevoie să-mi vând un rinichi pentru a lua un pc suficient de puternic să pot rula aplicația respectivă).

Mai sunt trei zile și trece și se termină și sărbătorile de sezonul ăsta. Că nu mai mâncăm și bem ca pentru tot anul e una, dar adevărata bătaie de cap apare când trebuie să schimbăm decorul casei.

E un fel de curățenia de după sărbători în care parcă spiritul sărbătorilor se prinde de noi cu ultimele puteri și nu ne lasă să punem beteala din brad înapoi în cutie, la păstrare pentru iarna viitoare, când iar se apropie zilele de sărbătoare.

Și împachetăm și ghirlandele și instalațiile din exterior și rămâne casa goală, parcă. Singurul lucru care ne mai amintește că au trecut sărbătorile pe lângă noi e stomacul care ne dă semne că acum ar avea el nevoie de o vacanță, o perioadă fără sarmale și produse predominant carnivore.

Dar parcă pereții sunt prea albi când nu mai există pete de culoare constând în tradiționalele decorațiuni. De aceea, există modalități de a decora camerele proaspăt dezbrăcate de spiritul Crăciunului. Mă refer aici în principal la decorațiunile de perete, mai ales la stickere. De ce?

În primul rând, datorită spectrului foarte larg de modele disponibile, modele care se pot asorta cu orice cameră, indiferent de tematică. Apoi avem modelele care, datorită formei și mărimii lor se pot poziționa pe un perete cu tablou completând imaginea de ansamblu, integrând tabloul în peisaj.

În al doilea rând, aceste autocolante se pot aplica și îndepărta de pe un perete foarte ușor, neavând un caracter permanent cum ar fi cel al unei picturi murale. Poate fi aplicat de oricine, lipirea sa fiind ca o joacă de copii.

Și că tot veni vorba de copii, ar trebui să vedeți cât de frumos se pot amenaja camerele lor folosind un mobilier colorat și astfel de autocolante pe perete. Am văzut pe bebelu.ro  niște imagini parcă desprinse din povești. Astfel, copilul vostru poate avea o copilărie de basm într-o cameră de vis.

Mă rog, partea cu copiii mi-a atras mie atenția navigând așa, aleator, însă există decorațiuni serioase pentru adulți. Pentru fiecare cameră în parte, pe gustul fiecăruia. Găsiți pe site-ul deco-perete.ro tot ce vreți.

Prima dată am văzut astfel de decorațiuni la IKEA însă aveau doar câteva modele și prețurile nu erau tocmai prietenoase. Probabil trebuiau să scoată cumva banii pe acei hotdogi la doar 1 leu. Și am mai căutat, dar nu foarte hotărât să cumpăr, nefiind convins ce tematică vreau să abordez pentru camera mea. Apoi mi s-a pus mie pata pe o imagine cu un leu și am transformat-o în tablou. Un mare tablou în format A0 (1,2m/0,8m) ce a ocupat mare parte din peretele care ar fi urmat a fi decorat cu autocolante. Nici azi nu știu ce model aș alege, atât de multe sunt. Așa că o să rămân cu regele leu până mă apucă redecoratu’.

O altă idee bună pentru decor, o soluție care schimbă total aspectul camerei, este vopseaua fosforescentă. Este altă la lumină, iar la întuneric poate fi verde, albastră sau roz, Desenele murale apărând parcă prin magie. Prețul pentru o cutiuță mică era în jur de 15 lei ultima dată când am căutat eu.

În anul de glorie 2013, în era vitezei și tehnologiei, fiecare dintre noi vrea să dețină o bucățică din marele univers 2.0. Fie că vorbim aici de un site sau pur și simplu de a avea o căsuță de email pentru a primi scrisorile de dragoste, că nici măcar Făt Frumos nu mai trimite mesaje prin Poșta Română, să nu zic de porumbei călători; orice om își lasă o amprentă în mediul online. Unii vor să lase o urmă mai adâncă și au nevoie de hosting pentru asta.

Ce este hosting-ul?

Hostingul este serviciul de găzduire a site-ului. O firmă specializată în aceste servicii îți pune la dispoziție un spațiu pe unul din serverele proprii pentru a-ți putea crea tu un site roz cu floricele (sau în cazul meu, multicolor cu oițe) pentru a-ți da cu părerea pe net. Asta în caz că vrei să fii puțin mai auzit decât pe Facebook sau alte rețele de socializare. Revenind, oamenii îți asigură suportul tehnic pentru a te putea manifesta în online. Fără un hosting, nu poți exista în mediul virtual decât dacă vrei să-ți dedici tu un calculator propriei hostări.

Având în vedere că chestia asta e esențială, mai ales pentru bloggeri (pentru cei care vor domeniu propriu pentru că au linkul prea lung sau din alte motive), e foarte important să știi ce alegi. Mai ales dacă ești la început și habar n-ai cu ce se mănâncă treaba asta. Eu am avut noroc să am un amic minunat care mi-a recomandat firma cu care colaborează el de mai multă vreme, altfel aș fi fost într-o ceață totală.

Dar, gândindu-mă la voi, cititorii mei, am făcut o mică cercetare pe net să văd cu ce s-ar confrunta un om nou în ale onlineului, dacă vrea să-și facă un site și are nevoie de hosting. Să zicem că Ghiță (ciobanu’ care vinde gogoși brânză pentru Vodafone) vrea să-și facă un site. Un blog pe care să povestească câte o istorie din viața fiecărei oi din stâna sa care are mai puține mioare decât minutele în rețea de la Vodafone. Caută pe google de pe tableta lui cu internet miraculos, nealterat de poluarea civilizației, cum se face un blog. Vede că are nevoie de hosting. Caută treaba asta, dă peste site-ul ăsta (http://alex-zaharia.eu/cum-alegem-cel-mai-bun-hosting/) care, fiind foarte bine optimizat îi oferă informațiile necesare pentru a-și începe transhumanța blogosferică. Își face o analiză de costuri și un plan de afaceri și se duce la piață.

Vinde brânză, că doar nu credeați că o să cumpere hosting de acolo, iar apoi se duce și pune banii câștigați pe cardul de la banca cu care nu a fost asociat încă. (Probabil nici banca de sânge n-a ajuns în vârf de munte, neavând acoperirea semnalului de la rețeaua roșie.)  Apoi se duce înapoi la stâna sa și o ia în mână. Tableta. Intră pe site-ul găsit în articol (http://www.gazduire.ro) și alege un serviciu de găzduire care să-l coafeze (nu merge, că n-are păr, are căciula aia) satisfacă (cine se duce până la stână pentru asta?) mulțumească din punct de vedere financiar.

Apoi, că are hosting, își prinde urechile în WordPress, că bloggingu’ ăsta nu-i așa de ușor cum cred unii… (sau asta era din altă reclamă?) Și nu-i suficient să ai tabletă și netă, trebuie să știi și să le folosești.