Cinefil – BIFF ediția 2014

BIFFCa orice blogger cinefil care se respectă, vă anunț că în curând se va desfășura la București cea de-a 10-a ediție a BIFF ( Bucharest International Film Festival).

Ediția de anul acesta va dura o săptămână, in intervalul 26 martie – 2 aprilie. Proiecțiile se vor face în cele 4 cinematografe participante (dacă nu mă înșeală memoria, exact cele de anul trecut), mai exact: Noul Cinematograf al Regizorului Român, Cinema Studio, Cinema Elvira Popescu și Sala Cervantes (Institutul Cervantes).

Dacă anul trecut festivalul a fost deschis de „Jagten”, anul acesta cortina va fi ridicată de „La grande bellezza”, un film Italian premiat cu un Oscar, un Glob de aur și un premiu BAFTA, peliculă ce va avea premiera pe 28 martie.

Ediția din acest an, vine cu mai multe noutăți. Pe lângă schimbarea brandului din B-EST IFF în BIFF, vom avea și mai multe zile de proiecții și mai multe filme, dar și mai mulți invitați.
Programul va putea fi găsit pe site-ul oficial al evenimentului, adică aici. Urmând ca toate informațiile legate de eveniment să se afișeze întâi acolo și apoi pe alte site-uri partenere.

Dacă vă plac filmele bune și vreți să vedeți și pelicule care nu sunt afectate de clișeele americane și care au ceva nou de spus, vă invit la festival. Eu voi încerca să ajung și voi reveni cu informații atât despre filmele participante în concurs cât și despre cele care vor fi prezentate în premieră în țara noastră, unele în exclusivitate la acest festival.

Cinematografele partenere sunt situate în apropierea stațiilor de metrou dar și de transport de suprafața pentru a facilita participarea la eveniment, semn că organizatorii s-au gândit și la public, nu doar la participanți.

Însă, până pe 26 martie, când începe BIFF, ne bucurăm de zilele frumoase și de cinematografia predominant americană, prezentă în mall-urile din țară.

4 Responses to “Cinefil – BIFF ediția 2014”

Secretul siluetei mele

apa pentru obtinerea silueteiA sosit momentul să vă dezvălui secretul siluetei mele de invidiat. Știu că mulți așteptați clipa asta încă de prin 2010, când a luat naștere primul blog. De atunci, cititorii s-au abonat în speranța că vor afla secrete despre mine. Acum e timpul.

Dacă nu era proba asta de la SuperBlog, nu s-ar fi ajuns aici, dar dacă tot m-am înscris în concurs și LemoSilhouette cere asta, vă voi face mărturisiri în direct, reluare și exclusivitate.

La un moment dat am constatat nevoia de renunța la câteva kilograme care au apărut în urma unei diete bogate în alimente precum berea și a unui program lipsit de exerciții fizice. Așa că am decis că trebuie să fac ceva, deoarece nu poate exista decât un singur blogger cu greutate în blogosfera românească. Am început să fac cercetări pe internet, fiind instrumentul aflat cel mai la îndemână.

Am citit diverse articole scrise de nutriționiști și am exclus din start dietele dezechilibrate care mi se păreau oarecum aiurea formulate, datorită laturii mele predominant carnivore. Și tot căutând am dat peste un clip în care un specialist în nutriție (sau ceva de genul) spunea că organismul își poate controla singur masa. Nu, nu prin autosugestie, hipnoză și alte chestii paranormale. Pur și simplu, prin funcțiile sale de bază elimină substanțele care nu sunt necesare și implicit grăsimile.

Această metodă minune presupune un procedeu complex ce trebuia urmat pentru a ajuta organismul. Trebuia ca în fiecare zi, pe stomacul gol, să bei un pahar de apă rece. Vă dați seama? Un pahar întreg. O regulă care dădea peste cap toate învățăturile populare conform căreia “nu e bine să bei apă pe stomacul gol”.  După chestia asta, trebuie să aștepți 30 de minute înainte să mănânci ceva. Atât.

Există variațiuni care înlocuiesc apa cu sucul de citrice, în special grapefruit sau lămâie. Se pare că citricele ar avea un efect sporit în arderea grăsimilor, care în combinație cu puterea proprie organismului, ar da rezultate mai bune decât tradiționala apă.

Acum depinde și de cât de mult vrei să slăbești, recomandat ar fi să nu aștepți până ajungi la o greutate mai mare decât masa ta de crăciun înainte să iei măsuri. Plus că e mai ușor să scapi de 3 kilograme decât de 30.

Mișcarea rămâne esențială și sănătoasă indiferent de metoda de remediere a greutății pe care vreți să o aplicați în drumul vostru pentru atingerea siluetei de invidiat.

Frumusețe interioară și masaj cu nume exotic

masajO nouă zi, o nouă probă pentru SuperBlog. De data aceasta, o temă cu iz mai relaxant, de masaj. Atât de relaxant încât doar uitându-mă la poze mă simt mai bine.

Însă până să ajungem la serviciile oferite de Centru Shakti, la ședințe de relaxare prin diverse proceduri de care nici n-am mai auzit, cum ar fi: ședința de masaj ayurvedic (tind să cred că e cu “y” ca să nu fie asociat cu “aiurea”), o să abordez tema despre echilibrul dintre frumusețea interioară și cea exterioară.

Într-o societate superficială precum cea în care trăim, aspectul fizic este foarte important. De aceea, femeile (în special) pun un mare accent pe cosmetică, machiaj, manichiură și tot felul de proceduri care să le creeze o imagine mai bună. Însă frumusețea interioară de multe ori lipsește. Acest lucru duce imediat la pierderea atractivității persoanei respective.

La fel ca și În binecunoscuta reclamă la Snickers, există factori externi (în cazul spotului publicitar, foamea) care îți pot “altera” această frumusețe interioară. E adevărat, contează și esența persoanei în cauză, dar într-o societate modernă în care suntem bombardați cu diverse clipuri despre modă și despre cum ar trebui să arătăm la exterior, uităm să avem grijă de partea interioară.

Și nu voi începe acum să vă îndemn să mergeți la biserică sau în alt loc care pretinde că v-ar putea ajuta să vă dezvoltați partea spirituală. Vreau doar să atrag atenția asupra faptului că multe fete din zilele noastre sunt luate de val și au senzația că aspectul exterior e totul. Și de multe ori exagerează cu machiajul.

Și acum o să spulber un mit, cel despre machiaj. Fetele sunt mai frumoase fără machiaj. Bine, exceptând cazurile extreme gen Muma Pădurii, în care subiectul este la fel de urât pe cât de inutil este machiajul. O fată naturală, mai puțin stresată în legătură cu fardurile va lăsa mai mult să i se vadă frumusețea interioară. La fel ca în cazul unui geam. El poate fi crăpat, dar dacă îl vopsim, nu se mai cunoaște că e spart. Motiv pentru care, e bine să nu judeci după aparențe, pentru că era și o vorbă:

“Pe afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’ ”.

Teatru – Trăiește-ți fanteziile – Teatrul Roșu

Săptămâna trecută, duminică, mai exact, am fost din nou la Teatrul Roșu. Tot la o comedie, de această dată fiind vorba de “Trăiește-ți fanteziile”.

Spre surprinderea mea, sala a fost mai plină decât a fost la Artă, semn că urma a fi o piesă cu mai multă priză la public și cu un renume mai mare. Acum, că le-am văzut pe ambele, pot spune că și mie mi-a plăcut puțin mai mult “Trăiește-ți fanteziile”, fiind o piesă mai dinamică, cu mai mai multe personaje, care se bazează mai puțin pe poveste și mai mult pe jocul scenic al actorilor.

Îndemnul de a ne trăi fanteziile este ilustrat de către un cuplu (familia Cucu (Cătălin Stelian & Adriana Gulutanu)) care a ajuns la acea etapă în relație în care nevoia de diversificare își face simțită prezența. Astfel apelează la o carte motivațională numită “Trăiește-ți fanteziile –o carte utilă pentru sănătate și fericire”. Pentru a face lucrurile și mai interesante, cei doi decid să includă în fantezia lor și o terță persoană, pe dl. Instalator Ștefan (Cristi Martin), venit să repare căldura.

În timpul fanteziei, lucrurile capătă întorsături neașteptate, când din dulap și respectiv din senin, apar un hoț (Alin Brancu) și apoi Lili (Silvia Gagu), sora doamnei Cucu . Vă las să vă imaginați voi o continuare a poveștii, urmând ca apoi să vedeți piesa și să vedeți ce se întâmplă cu adevărat.

Eu vă garantez că vă veți distra copios. Și veți începe să vă gândiți la fanteziile voastre. Dacă nu mă credeți, puteți vedea că Raluca deja e pe gânduri. Eu aștept cu nerăbdare să povestească cum și-a trăit fantezia, iar pe voi vă invit să mergeți la teatru să vedeți piesa.

Distracție plăcută!

3 Responses to “Teatru – Trăiește-ți fanteziile – Teatrul Roșu”

Carte vs eBook

ebook carteCă în ultima perioadă totul se tehnologizează, nu mai surprinde pe nimeni. Dar astăzi o să discut despre modernizarea unui obiect pe cât de banal pe atât de răspândit în lume. Cartea. Cum s-a ajuns ca banala carte să se transforme în ceea ce azi numim eBook?

Cărțile au apărut cu foarte mulți ani în urmă, din necesitatea oamenilor de a-și exprima/ nota opiniile. Nevoia de exprimare în formă scrisă, apărută inițial pe pereții peșterilor (vezi picturile rupestre) apoi pe alte materiale, de la piatră la lut, urmând o cale destul de lungă până la ceea ce azi încă numim carte. Spun încă, pentru că în câteva zeci de ani, eBook-ul s-ar putea să înlocuiască forma tipărită pe hârtie.

Deși primul eBook se pare că ar fi apărut încă de prin anii 1930-1940 (lumea nu s-a pus de acord în legătură cu istoria acestui device), de abia prin anii 2000 a început să devină cu adevărat răspândit, de când au apărut tot felul de tehnologii noi ce au permis evoluții uimitoare în domeniu. Plus că înainte de criza economică lumea cumpăra chiar orice, la fiecare colț de stradă fiind promoții și oferte.

Să vă spun de ce consider că e mai bun un eBook decât o carte.

În primul rând, portabilitatea.  Noile device-uri sunt micuțe, ușoare și chiar dacă nu egalează micile volume de buzunar, găsite mai nou și în automate de vândut cărți, la metrou, nici nu se compară cu romanele stufoase de mii de pagini. Sunt mai subțiri, mai ușor de pus în buzunar. Vreau să menționez că mă refer aici strict la eBook readere, nu la tablete de toate felurile cu capacități de eBook.

Diversitatea. Îți copiezi rapid 100 de cărți pe dispozitiv și în caz că nu-ți place una, deschizi alta. Sau dacă termini un volum. Cartea fizică te constrânge la numărul de pagini inclus între cele două coperte. Ai terminat… cumperi alta.

Ecologia. Chiar dacă aici pot avea loc dezbateri despre cum se poluează planeta prin fabricarea dispozitivelor, un lucru e sigur: nu sunt tăiați copacii. Sau cel puțin nu sunt tăiați în scop recreațional, pentru că acesta ar fi principalul scop al cărților, pe lângă cel educativ.

Ca să fiu obiectiv, ca de obicei, o să enumăr și câteva dezavantaje, capitole la care eBook-ul este “învins” de către cartea obișnuită. Pentru că întotdeauna există și aspecte “mai puțin pozitive”.

Rezistența ar fi principalul punct slab al oricărui dispozitiv plin de tehnologie. Cam așa stau lucrurile și în cazul acesta. eBook-ul este mai fragil, sensibil la apă, șocuri fizice (loviri, scăpări) și cu siguranță nu va dăinui să poată fi folosit și de “urmașii urmașilor voștri”.

Folosirea îndelungată este limitată de durata bateriei. Chiar dacă ecranele cu cerneală electronică au un consum foarte redus de energie, permițând o autonomie uriașă, de săptămâni întregi (în funcție de utilizarea zilnică), tot există o limită. Spre deosebire de carte, ale cărei pagini pot fi răsfoite până la terminarea volumului (de nenumărate ori).

Aspectul fizic al unei biblioteci. Un dispozitiv electronic nu va egala niciodată frumusețea unei colecții de volume, frumos aliniate,  așteptând cititorii să le răsfoiască. Și că tot veni vorba de citit, vă las să lecturați o carte, nu mai lungesc articolul.

Lectură plăcută, fie de pe hârtie, fie de pe eBook.

Articol participant la SuperBlog Sprint 2014.